Reprezentanții ai industriei culturale, a ospitalității, artiști independenți și lucrători din industria spectacolelor cer urgentarea implementării unui plan de redresare

Cele mai afectate industrii de pandemia COVID-19 cer urgentarea implementării unui plan de redresare

Cele mai afectate industrii de pandemia COVID-19, industria culturală, a ospitalității, artiștii independenți și lucrătorii din industria spectacolelor au făcut front comun pentru a cere autorităților măsuri clare pentru redeschiderea sectoarelor impactate de restricțiile impuse în ultimul an.

Pe 16 martie 2021 s-a împlinit 1 an de când industrii importante ale economiei românești au fost afectate în proporție covârșitoare sau în cazul unora, în proporție de 100%, de restricțiile impuse de autorități în combaterea pandemiei de COVID-19. În tot acest an, aceste industrii au încercat un dialog cu autoritățile, și-au arătat deschiderea în a găsi soluții de supraviețuire și au așteptat un răspuns din partea reprezentanților statului. Reprezentanții ai industriei culturale (AROC, UNTOLD, Electric Castle, EMAGIC, TIFF, Artmania, Centrul Cultural Clujean), a ospitalității (Organizaţia Patronala HORA, Alianța pentru Turism), artiști independenți și lucrători din industria spectacolelor (ALIS, PACTE) s-au așezat la masă și solicită într-o voce comună autorităților un plan de propuneri și măsuri care să ofere predictibilitate și care să ajute la redeschiderea tuturor sectoarelor afectate de pandemie. Aceste industrii și-au unit forțele și au cerut imperativ patru măsuri:

  • nevoia unui plan de redresare care să aducă coerență și predictibilitate;
  • organizarea urgentă a unui grup de lucru interministerial pentru a putea lucra pe planul de măsuri;
  • organizarea unui grup decizional condus de premierul Florin Cîțu care să poată aviza cu rapiditate măsurile găsite în grupul de lucru;
  • măsuri compensatorii pentru pierderile suferite

Reprezentanții industriilor afectate de pandemie au mai multe nemulțumiri și spun că autoritățile au luat măsuri puține, inadecvate și întârziate, neînsoțite în prealabil de un plan de redresare si care nu vor face decât să șteargă tot progresul realizat de către toate sectoarele în ultimii ani.

Bogdan Buta, UNTOLD “Am venit cu o abordare constructivă și să tragem un semnal de alarmă. Avem soluții și măsuri, dar avem nevoie de asumare. Cu siguranță a fost un an greu pentru toată lumea, cu toate acestea sunt anumite categorii care sunt efectiv restricționate de la drepturi fundamentale care sunt blocate fără alternativă și fără dialog. Suntem cât se poate de responsabili, drept dovada am fost implicați încă de la începutul pandemiei, am fost proactivi și am împrumutat logistica noastră la spitale, suntem entități responsabile și vrem să ajutăm. Sectorul cultural a fost primul închis și suferă în continuare. Milioane de oameni care se bucură de ceea ce oferă sectorul nostru. În spate sunt sute de angajați, sute de milioane atrase în economia noastră de acest sector. Toate țările europene au venit cu măsuri de compensare pe zona culturală. Este foarte important să jucăm după aceleași reguli și să ne bazăm deciziile pe soluții științifice: teste rapide la intrare, adeverință de vaccinare, adeverință de anticorpi. Avem nevoie doar de decizii.”

Mihai Păun, Electric Castle “Așteptăm din partea autorităților aceeași responsabilitate și respect pe care noi le-am arătat în ultimul an. Am prioritizat siguranța, am respectat regulile ce ni s-au impus, fără a primi nimic în schimb. Este momentul ca autoritățile să răspundă cu același respect: să prezinte o strategie care să ne permită să ne setăm pentru următoarele luni și să adopte măsuri compensatorii pentru toate pierderile pe care le-am suferit în urma restricțiilor impuse, și pe care le vom duce cu noi ani buni de acum înainte.”

Tudor Giurgiu, TIFF “Deși TIFF are o formulă de organizare și un specific care teoretic îi va permite să aibă loc în vară, precum în 2020, suntem alături de toți colegii din sectorul de evenimente, din Horeca, profund afectați de criză, de lipsa unor scenarii concrete prin care să li se permită reluarea activității, în condiții de siguranță. Lipsește încrederea în toți acești oameni care nu sunt defel ageamii sau heirupiști”.

Dragoș Anastasiu, Alianța pentru Turism “M-am gândit ce ne unește și cum ne-am putea denumi toți cei care stăm acum la aceeași masă și cred că am putea să ne denumim industria experiențelor și a zâmbetelor, pentru că toți cei prezenți aici aduc zâmbete. Acum, în această perioadă, avem o experiență ciudată, cu zâmbete forțate. De 1 an de zile sunt des în legătură cu autoritățile statului. Ne simțim ca o fată frumoasă, plimbată prin parc, la prăjitură, sedusă, dar se pare ca autoritățile din România nu iubesc industria zâmbetului. Avem doar promisiuni care nu se regăsesc în măsuri concrete. După această pandemie nu vom mai avea cu cine să redeschidem restaurantele, barurile și cu cine să mai facem festivaluri. Din punctul asta de vedere autoritățile române nu iubesc industria zâmbetului. Avem nevoie de un for decizional și să ne punem la masă cu ministerele de resort care decid regulile. Gata cu ping pongul. Este necesar ca industria zâmbetului să supraviețuiască. Noi putem contribui la rezolvarea problemei pandemiei, atâta timp cât avem peste 1 milion de oameni vaccinați, și milioane de oameni au anticorpi și atâta timp cât avem teste rapide, nu există nici un motiv real pentru ca acești oameni să nu poată să beneficieze de mobilitate și de prezență socială, de libertatea de a se întâlni și de a se bucura, zâmbi și de a avea experiențe. Cred că acest mesaj este clar. Nu EXISTĂ nici un motiv să nu stăm la masă cu autoritățile, cu atât mai mult cu cât n-au fost în stare să oferim compensații 1 an de zile.“

În cadrul conferinței de presă a intervenit și Steven Kruijff, GOODLIFE (una dintre cele mai mari companii de producție de evenimente și festivaluri din lume) care a organizat cel mai recent eveniment de tip test în Germania. Steven a prezentat o parte din concluziile acestui test, iar acesta a menționat că “în urma testelor făcute, cu măsurile de siguranță luate, de tip testare rapidă, dovadă vaccin și dovadă anticorp a reieșit faptul că oamenii sunt mai în siguranță la un festival decât dacă s-ar duce la un supermarket local.”

Reprezentanții acestor industrii solicită și luarea de măsuri economice conforme cu situația în care sectoarele afectate se află: o schemă de ajutor de stat echitabilă, adoptată în regim de urgență, care să prevadă despăgubire justă pentru toți operatorii afectați, indiferent domeniul de activitate și forma de organizare juridică, dar si realizarea unui plan național de relansare, cu implicarea specialiștilor, bazat pe predictibilitate.

Daniel Mischie, Patronatul HORA “Suntem nemulțumiți de măsurile luate de administrațiile centrale și oferim un feedback negativ. Operatorii HORECA au respectat aceste reguli impuse de autorități, însă autoritățile nu respectă ce au stabilit împreună cu industria, ceea ce au promis industriei. Solicităm autorităților să ofere un exemplu prin respectarea legislației în vigoare, în așa fel încât și industriile să poată respecta aceste reglementări. Cei care nu respectă regulile sunt excepții care sunt exploatate în mod agresiv de media. În București sunt 10.000 de locații care așteaptă o decizie a prefectului și a consiliilor științifice. Avem nevoie urgent de compensațiile financiare promise pentru 2020, dar și pentru anul 2021, de o schemă de ajutor care să se și materializeze.”

Dragoș Banu (Patronatul PaCTE) și Bogdan Nedelcu (Asociația ALIS), ambii reprezentând patronatul firmelor de producție dar și lucrătorii din industria de spectacole au declarat că deja 30 la sută din cei care lucrau în acest domeniu s-au reprofilat, iar restul se află într-o situație financiară extrem de gravă. Mai mult, riscăm să redeschidem evenimentele și să nu avem cu cine să ne facem treaba dacă statul întârzie să acționeze. În acest context se va ajunge să se lucreze exclusiv cu firme din afara țării pentru firmele de scenotehnică din România nu vor mai exista. În aceeași situație gravă se află și companiile de ticketing din România care au pierdut peste 50% dintre profesioniști.

Artiștii independenți și operatorii culturali menționează și faptul că le este îngrădit dreptul fundamental de a munci, fără a fi în vreun fel compensați pentru pierderile suferite in ultimul an, iar Ștefan Teișanu, reprezentatul Centrului Cultural Clujean a punctat faptul că deși industriile culturale contribuie anual cu până la 3% din PIB-ul țării nu a primit până acum sprijin de la Guvern în această criză.

Adrian Despot, “Guvernul ne solicită sprijinul nostru al artiștilor în diverse campanii sociale, civile, când trebuie trimis un mesaj. Acum pe noi cine ne ajută, pe artiști? Compensațiile sunt cele mai importante, apoi ne trebuie un plan de relansare, fără acestea, singurul lucru pe care îl vor mai putea să-l facă muzicienii va fi să cânte prohodul unei industrii. Toți colegii mei de la această masă reprezintă activități realizate la cel mai înalt grad de profesionalism. În lipsa unui plan urgent de relansare, ne vom transforma cu toții într-un circ de amatori.”

Chef Foa (Flavours & Street Food Festival Ro) a prezentat situația actuală printr-o analogie cu domeniul care l-a consacrat “Degeaba te lauzi că faci mâncare bună dacă livrezi o farfurie goală. Sunt soluții și măsuri însă acestea trebuie puse cât mai rapid în practică“, a conchis acesta.

Avi Cicirean, reprezentatul Brand Minds și al organizatorilor de târguri și conferințe a precizat printre altele că toți cei de aici ne-am dus la îndeplinire niște visuri, care în ultimul an au devenit niște coșmaruri.”

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația GoNEXT, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe GoNEXT.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*