În luna iunie 2025, turismul românesc a înregistrat o scădere de 4,2% a sosirilor turiștilor români în unitățile clasificate, comparativ cu aceeași lună din 2024, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Scăderea se resimte în întreaga rețea de servicii din turism – de la cazare și restaurante, până la transport și activități de agrement –, generând un lanț de dezechilibre în sectorul ospitalității.
Această contracție vine pe fondul eliminării voucherelor de vacanță, a majorării TVA și a lipsei unei strategii naționale de promovare turistică. Deși sosirile turiștilor străini au crescut cu 7,2% în aceeași perioadă, industria locală de servicii turistice se bazează în continuare într-o proporție covârșitoare pe turismul intern.
În prima jumătate a anului 2025, turismul românesc a înregistrat o creștere modestă, de doar 0,1%, cu un total de peste 5,7 milioane de turiști cazați în structuri clasificate. Înnoptările au înregistrat o evoluție pozitivă, în creștere cu 2,3%, iar durata medie a sejurului a fost de 1,9 zile pentru turiștii români și de 2,1 zile pentru cei străini. Deși datele sugerează o ușoară redresare, operatorii din turism semnalează o lipsă de predictibilitate care afectează capacitatea de planificare și investiții în servicii turistice.
Segmentul balnear și cel montan, unde s-au făcut investiții importante în modernizarea facilităților, a înregistrat o cerere mai stabilă. Apariția de noi hoteluri de 4 și 5 stele în Băile Felix, Călimănești-Căciulata, Poiana Brașov sau Parcul Natural Bucegi a dus la diversificarea ofertei de servicii și atragerea de turiști care caută pachete integrate de tratament și relaxare.
Litoralul românesc a înregistrat o creștere de aproape 3% a rezervărilor față de vara trecută, cu un interes crescut pentru serviciile all inclusive. În prezent, 55 de hoteluri de pe litoral oferă astfel de pachete, cu 5,4% mai multe decât în 2024. Turiștii apreciază confortul, mesele variate, serviciile pentru copii și relaxarea fără griji – toate acestea contribuind la extinderea duratei de ședere și la creșterea încasărilor per turist.
Delta Dunării a înregistrat o scădere de 10% a numărului de turiști în primul semestru, afectând direct pensiunile locale, operatorii de excursii și restaurantele tradiționale. Problemele persistă în zona transportului și a ghidajului turistic, unde lipsa reglementării favorizează activitățile neautorizate, cu impact negativ atât asupra siguranței turiștilor, cât și asupra ecosistemului natural.
Activitățile de agrement și turismul experiențial au fost printre puținele segmente în creștere. Programele BIBI Adventures, axate pe ecoturism, drumeții, activități outdoor și ateliere pentru copii, au atras cu 30% mai mulți turiști față de anul anterior. Astfel de servicii contribuie la dezvoltarea turismului sustenabil și oferă oportunități de diversificare în zonele mai puțin exploatate.
“Turismul românesc nu înseamnă doar cazare, ci o întreagă rețea de servicii care susțin economia locală: transportatori, restaurante, spa-uri, activități culturale și de agrement. Când scad sosirile, toate aceste servicii sunt afectate. Fără vouchere, cu TVA majorat și fără o politică coerentă, industria noastră pierde din competitivitate”, a declarat Adrian Voican, președintele Bibi Group4travel.
Din perspectiva touroperatorului, durata optimă a unei vacanțe estivale rămâne de 5 nopți, în timp ce sejururile de weekend pierd teren. Interesul pentru înscrierile timpurii este în creștere, iar pachetele cu reduceri consistente atrag tot mai mulți turiști, care caută confort și siguranță financiară.
Se preconizează o creștere cu 10–15% a tarifelor pentru a doua jumătate a anului, în contextul scumpirii serviciilor și al reducerii marjelor de profit. Deja pachetele pentru Crăciun și Revelion sunt rezervate în proporție de peste 50%, în special cele care includ mese festive, acces la spa și servicii personalizate.
Pentru ca turismul să continue să contribuie la economia națională, este esențial ca serviciile aferente să fie sprijinite prin măsuri concrete: reintroducerea voucherelor, stabilitate fiscală, finanțări europene pentru digitalizare și promovare, dar și o strategie națională care să sprijine dezvoltarea durabilă a destinațiilor.
Be the first to comment