FOTO VIDEO Sulina, nestemata Deltei Dunării. Orașul de legendă, ancorat în modernitate, care își așteptă turiștii să descopere adevăratul farmec al multiculturalității europene

Vedere din Sulina. FOTO Liliana Boioglu

Minivacanța dată de puntea realizată între 1 și 5 iunie, Ziua Copilului și sărbătoarea Rusaliilor, a umplut registrele de rezervări ale pensiunilor din Sulina și pe bună dreptate. Cel mai estic punct al României, locul unde soarele răsare prima dată, este – și nu de ieri de azi – o adevărată perlă a turismului românesc.

Sulina, singurul oraș din Delta Dunării, are o istorie bogată din multe puncte de vedere. Aproape secol de secol și-a trăit anii bine-meritați de glorie, iar perioadele de decădere, puse pe seama imposibil de sfidabilei gravitații a istoriei, nu au reușit să-i smulgă de tot podoabele cele mai de preț. Europolisul lui Jean Bart își păstrează și astăzi fizionomia înusflețită, dramatică și completă. Colibele de stuf au evoluat, iar astăzi le numim pensiuni. Izul tradițional deltaic este același din totdeauna, iar în pragul caselor oaspeții sunt întâmpinați cu aceeași căldură de oamenii Deltei.

„Spre deosebire de anii precedenți, 1 Mai, anul acesta, a fost mai slab, dar și vremea a fost extraordinar de capricioasă. Au fost rezervări care s-au contramandat și, sincer, i-am și înțeles pe turiști. Dar de Rusalii este plin, încă de joi până marți, e plin”, a spus, pentru GoNEXT, Dragoș Ioniță, administrator al Pensiunii „Perla” din Sulina.

Chiar dacă ea continuă să fie o destinație de poveste, al cărei farmec este rezervat celor dispuși să-l descopere, Sulina ține pasul cu vremurile și este în măsură să ofere experiențe turistice complete și complexe, la nivelul oricărei alte destinații cu specific exclusivist de oriunde din lume.

„În primul rând, plecăm de la poziție, chiar pe malul Dunării, relativ în centrul orașului. Oferim cazare în condiții de trei stele, cu restaurant propriu, cu produse tradiționale și nu numai, avem și o mulțime de preparate și din bucătăria internațională. Oferim celor cazați la noi servicii de demipensiune, ei având varianta de a alege, pentru cină în mod deosebit, aperitiv, două variante de pește, două variante de carne sau meniu vegetarian. Mai avem bufetul suedez de dimineață, care este bufetul continental, completat cu preparatele tradiționale deltaice, în primul rând nelipsitele icre, foarte apreciate de oaspeții noștri”, a mai completat Dragoș Ioniță.

În plin sezon estival, între 1 iunie și 15 septembrie, prețul unei camere duble, pentru două persoane, pentru o noapte costă 500 de lei, cu demipensiune.

Deltei Dunării i s-a dus multă vreme vestea că ar fi o destinație în care se ajunge cu dificultate, un loc pe cât de pitoresc, pe atât de ferit de lume și insuficient atins de „miracolul” civilizației. Complet fals. Sulina este, în 2023, o destinație ușor accesibilă din punct de vedere al transportului și care pune la dispoziția oricui servicii și facilități similare oricărui alt oraș. Practic, de la Tulcea la Sulina se ajunge cu barca, iar cursele circulă zi de zi, între orele 08:00 și 18:00, cu o frecvență de două ore.

„Am reușit printr-un parteneriat bine pus la punct, Delta să fie facilă. Practic, de la momentul în care turistul ajunge în Delta Dunării, el să aibă unde să parcheze mașina, cât mai aproape de locul de îmbarcare și totodată să avem posibilitatea să avem posibilitatea să îl lăsăm în fața pensiunii”, a explicat, pentru GoNEXT, Ștefan Ivanov, administratorul Travel Delta Star, firmă de transport naval.

De altfel, pe măsură ce interesul turiștilor pentru a vizita Delta Dunării sporește, pe atât crește și ambiția antreprenorilor din zonă de a-și îmbunătăți ideile de afaceri, astfel încât serviciile oferite să fie cât mai eficente și mai calitative. Spre exemplu, de al an la an, a mai spus Ștefan Ivanov, se fac demersuri pentru îmbunătățirea facilităților de transport.

„Turiștii pleacă foarte mulțumiți de evoluția și totodată de faptul că ne-am adaptat nevoilor lor. Delta devine mult mai facilă. Dacă înainte era dificil de ajuns și se putea pleca doar din Tulcea, acum s-au dezvoltat mai multe programe, s-au deschis miniporturi, la Murighiol, la Mahmudia, Tulcea, adică Delta chiar a devenit accesibilă din mai multe puncte. Fiecare localitate, fiecare destinație, are, de obicei, un punct de plecare, pentru ca transportul, accesul, să fie cât mai scurt, cât mai rapid, să ținem pasul cu evoluția lucrurilor”, a mai adăugat administratorul Travel Delta Star.

În privința prețurilor la transport, acestea sunt date de costurile generate de prestarea serviciilor. În principiu, un bilet dus costă circa 80 de lei de persoană, iar transferul de la Tulcea către Sulina durează cam o oră și jumătate.

Tot pentru a veni în sprijinul celor care doresc să petreacă un concediu în Delta Dunării, operatorii de transport naval din Delta Dunării au venit cu ideea de a se asocia și-o entitate care să le permită să-și unească forțele pentru eficientizarea serviciilor.

„Mai nou am încercat să facem parteneriate între firme, făcând o asociație, Asociația Operatorilor Navelor de Agrement și Transport Rapid; ea nu se rezumă doar la nivelul Deltei Dunării, ci are reprezentare la nivel național. Vrem să lucrăm după o legislație europeană, unitară și totodată să înțelegem că doar într-o formă asociativă și de parteneriat avem un viitor solid”, a mai subliniat Ștefan Ivanov, pentru GoNEXT.

Delta Dunării este o destinație vastă și, după cum se știe, cel mai nou pământ al României, în continuă expansiune, de la an la an. Astfel și atracții pe care le oferă Delta Dunării și implicit orașul Sulina sunt vaste și cu adevărat unice.

„Noi recomandăm Delta parcursă foarte încet, în care să auzi fiecare zumzet, fiecare mișcătură de stuf, în care să te poți opri să fotografiezi un nufăr și abia atunci pleci mulțumit de Delta Dunării. Noi am publicat online multe descrieri care să spună că destinația este a patra în lume ca biodiversitate, că există aici habitate diferite… Ca să vezi Delta trebuie să stai cel puțin câteva zile și să mergi să vezi fiecare habitat natural. Din Sulina recomandăm excursia către gura de vărsare a Dunării în mare, care are o panoramă fantastică ce reușește să te capteze, Insula Păsărilor, nu degeaba de intitulează așa, fiindcă este insula cu cea mai mare densitate de păsări din Delta Dunării”, a mai exemplificat Ștefan Ivanov, pentru cititorii GoNEXT.

Surprizele Deltei sunt aproape infinite. Pe brațul Sulina, la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră, turiștii pot admira spectacolul natural al bancurilor de delfini. Tot în zonă, se află una dintre puținele plaje de la Marea Neagră rămase neinvadate de șezlonguri, baldachine, beach bar-uri și unde încă te mai poți bucura de textura fină a nisipului, în timp ce asculți doar simfonia valurilor.

Sulina mai reprezintă și destinația de neratat pentru împătimiții pescuitului și chiar pentru amatorii acestui sport, care vor să aibă parte doar de câteva momente de liniște și relaxare în aer liber.

Peste șase etnii tradițional dobrogene conviețuiesc în perfectă armonie, în comunitatea orașului Sulina. Ce le face atât de speciale este modul în care fiecare a reușit să își conserve particularitățile culturale și tradițiile într-un mediu mixt care ar facilita mai degrabă diluarea, omogenizarea și chiar contopirea obiceiurilor și tradițiilor. Etnicii tătari, lipoveni, greci și așa mai departe își păstrează și își transmit tradițiile din generație în generație. Turiștii care ajung la Sulina au și ei parte de mostre ale acestor bucăți de suflet desprinse din trunchiul câte unei națiuni. Ansambluri tradiționale oferă spectacole de muzică și dansuri, iar în zonă există pensiuni și localuri cu diverse specificități, care să reflecte tocmai această veritabilă unitate în diversitate și care plasează România ca un exemplu al faptului că păstrarea autenticității naționale și culturale este posibilă într-un mediu multietnic, așa cum este însăși Uniunea Europeană.

Însă, din nou, Europolisul lui Jean Bart nu înseamă doar Deltă, mare, plajă, pescuit etc. Sulina mai are și alte atracții deosebit de interesante. Una ar fi Farul vechi din Sulina, pe care mulți români și-l amintesc din ecranizarea de tip serial a romanului „Toate pânzele sus!”. Farul vechi din Sulina, care astăzi poate fi considerat piesă de muzeu, se află amplasat pe malul stâng al brațului Sulina și a fost scos din uz în jurul anului 1922, odată cu lucrările de expansiune a digurilor canalului Sulina. Farul are o formă circulară și măsoară circa 14 metri înălțime. Când se afla în funcțiune, semnalul său optic atingea o distanță de 8 mile marine.

Istoria spune că primul far din Sulina ar fi fost construit în jurul anului 1745, pe vremea dominației Imperiului Otoman, iar pe timpurile acelea lumina farului era întreținută cu ceară, asemeni unei lumânări gigantice. Actualul far, a cărui relicvă poate fi încă observată astăzi a fost construit tot înainte Războiului de Independență, pe când Dobrogea aparținea Imperiului Otoman. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, farul, deja scos din funcțiune, a servit totuși ca punct de observație pentru Marina Militară Germană.

Sulina se mai mândrește și cu Cimitirul său multietnic, o necropolă desprinsă parcă de pe pelicula unui film de epocă, iar poveștile care învăluie monumentele funerare sunt și ele demne de scenarii de film. Sub una dintre lespezile Cimitirului din Sulina se spune că și-a găsit, în cele din urmă, pacea și sufletul tulbure al piratului Ghiorghios Kontoguris. Un grec născut într-o familie artistocrată, dar care a devenit pirat, fiindcă poziția sa familială privilegiată îl ajuta să ia de la bogați și să dea săracilor. Kontoguris avea acces la informații exacte despre navele care intrau și ieșeau din Portul Sulina, astfel că îi venea ușor să pună la cale jafuri, iar pradă s-o împartă apoi nevoiașilor din comunitate. Piatra sa funerară este ușor de recunoscut. Are pe ea craniul cu cele două oase încrucișate, simbolul piraților de pretutindeni. Însă poveștile și legendele necropolei parcelate pentru cele șase etnii care conviețuiesc la Sulina sunt multe, iar detaliile lor pot umple fiecare câte un roman.

De asemenea, oricine ajunge în vacanță, oricât de scurtă, la Sulina, nu trebuie să rateze Pădurea Letea, care a devenit sanctuarul a circa 2.500 de cai sălbatici. Aici, pe malul brațului Sulina, printre stufăriș și nuferi generoși se găsește cea mai veche rezervație naturală din România. Monument natural unic în Europa, Pădurea Letea este unul dintre punctele centrale ale splendorii și biodiversității din care este alcătuită Delta Dunării. Are o suprafață de aproape 5.250 de hectare și se află pe teritoriul administrativ al comunei tulcene C.A. Rosetti.  Încă de la începutul secolului XX, cel puțin jumătate din întinderea Pădurii Letea este arie naturală strict protejată. De asemenea, Pădurea Letea este considerată ca fiind cea mai nordică pădure subtropicală din Europa. Tot aici, în această arie protejată, există peste 3.500 de specii diferite de animale și plante, care, periodic, atrag în zonă pasionații de fotografie, dar și cercetători din domeniul biologiei.

Caii sălbatici de la Letea și-au găsit sălașul aici abia după anii `90. Oamenii din zonă povestesc faptul că, pe vremea comunismului, mulți dintre cai erau exploatați la munci agricole. Odată cu desființarea CAP-urilor, animalele au ajuns să fie abandonate. Astfel, ele s-au refugiat în Pădurea Letea. În prezent, caii de la Letea sunt ținuți sub atentă observație de către autoritățile sanitar-veterinare, iar anumite asociații care militează pentru drepturile animalelor se ocupă ca acești cai să nu ducă lipsă de hrană în anotimpurile când vegetația se împuținează.

Sulina mai este specială și datorită faptului că aici, la gura de vărsare a Dunării în mare, oricine poate admira soarele ieșind din mare la răsărit și lăsând loc crepusculului și Lunii să troneze, tot deasupra mării, la apus.

De acum ne vedem și pe CD TV – televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.

Cele mai bune emisiuni și reportaje sunt pe www.cdtv.ro

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația GoNEXT, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe GoNEXT.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*