Există un moment, undeva între miezul iernii din calendar și debutul acelei liniști așezate care vine odată cu Anul Nou, când Revelionul nu mai este o dată fixă, ci o stare de spirit. În Bucovina, timpul are obiceiul de a nu se grăbi. El mai șade puțin la povești, mai așteaptă o colindă, mai lasă un colac să se rumenească, pentru că începuturile adevărate nu ar trebui niciodată zorite. Gura Humorului și satele din jur trăiesc această lentoare cu o eleganță rară, iar Anul Nou nu se termină neapărat odată cu artificiile, ci continuă, discret, în jurul meselor lungi, al drumurilor spre mănăstiri și al serilor în care muzica populară pare să țină loc de ceas.
Pentru cei care au fost prinși de muncă, de distanță sau de alte obligații în noaptea dintre ani, agenția Luxuria Travel a născocit o soluție care ține de bun-simț și ospitalitate: un Revelion mutat puțin mai târziu, dar cu aceeași intensitate. La Gura Humorului, începuturile se pot recupera, iar sărbătoarea laică nu se ține după data din calendar, ci după felul în care oamenii se adună, se înfruptă din bunătăți, cântă și își dau voie să creadă că anul poate începe bine, chiar și cu câteva zile întârziere.
„În perioada 4-7 ianuarie 2026, aici, la Pensiunea «Carmen Silvae» organizăm Revelionul Întârziaților – cu petreceri bucovinene, așa cum știu să organizeze locuitorii acestui sat, Voroneț, plin de bucurie, plin de emoție, cu datini și tradiții foarte frumoase”, spune Dan Cîrlova, managerul Luxuria Travel.
Vor fi patru zile, cu trei nopți de cazare, cu două mese pe zi, mic-dejun și cină la pensiunea de trei stele, vizite la obiectivele turistice din zonă, mănăstiri, muzee și, bineînțeles, într-una dintre seri, petrecerea fastuoasă unde atmosfera va fi întreținută de un ansamblu de muzică și dansuri folclorice specifice Bucovinei. Totul este pus la dispoziția doritorilor contra sumei de 1.450 de lei de persoană.
Gustul Bucovinei, dincolo de rețete
Administratorul Pensiunii „Carmen Silvae”, Viorica Fîșc, s-a născut și a crescut în comuna Fundu Moldovei, o așezare aproape unică în România, unde tradițiile sunt păstrate cu o sfințenie desăvârșită și preluate cu mândrie din generație în generație. Acest stil de viață frumos, autentic, cu detaliile sale și obiceiurile culinare uimitoare, Viorica Fîșc vrea să le aducă mai aproape de oraș și să le facă din ce în ce mai cunoscute oaspeților pensiunii sale.
„Aș vrea să vă prezint bucatele pe care le-am pregătit pentru dumneavoastră în această seară: avem cobza de păstrăv, un preparat specific zonei Bucovinei, pește din crescătoria proprie, păstrăv pe pat de cetină, laptele acru făcut în casă și care doar aici, în Bucovina, are un gust aparte, hribi cu smântână și mămăliguță. Din produsele gospodărești am pus pe masă urda din lapte de vacă, telemeaua, brânza frământată și cașul. Avem sărmăluțele despre care știți că doar la noi sunt cele mai gustoase, tochitura care merge foarte bine cu mămăliguța și cu brânza de burduf. Mai avem preparatele tradiționale preparate din animalele crescute și sacrificate în gospodărie, afumate specific zonei”, enumeră Viorica Fîșc.
Este imposibil de ignorat faptul că de pe masa îmbelșugată pregătită cu atâta migală de gospodinele din Voroneț este nelipsit colacul împletit, iar printre bucatele îngăduite de Dumnezeu – cum spun localnicii, se așază și o icoană, în semn de mulțumire și de smerenie.
Gospodinele au trudit și pentru a-i îndulci pe oaspeți cu tradiționalul cozonac, frământat în covata din lemn, generos dospit, rumen ca obrajii unui prunc voinic și sănătos, galben și cu textura pufoasă, așa cum numai la sat poate fi. Pampuștele – gogoșile delicioase pudrate cu zahăr sunt cele mai căutate de copii și de adulți în egală măsură. Pe masă, într-un coș de nuiele, plăcinta moldovenească poale-n brâu încă mai scoate aburi când este ruptă între degete. Pentru colindători, datina cere să se rumenească în cuptor covrigii unși cu miere, iar gospodinelor le mai place să răsfețe cetele de urători și cu prăjituri cu nucă și ciocolată de casă.
„Vă urăm poftă bună! Sperăm să avem un an mult mai prosper și vă așteptăm cu mult drag să ne treceți pragul ori de câte ori aveți ocazia”, le transmite oaspeților Viorica Fîșc.
La Gura Humorului, oamenii nu păstrează vii doar tradițiile gospodărești vechi de sute de ani, ci și credința în darul divin. Mănăstirea Voroneț a fost supranumită și Capela Sixtină a Estului, una dintre cele mai remarcabile ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. Ridicată în 1488, în doar trei luni și trei săptămâni, biserica impresionează prin arhitectura sa trilobată care sugerează semnul crucii și mai ales prin faimosul albastrul de Voroneț, nuanța misterioasă care a rezistat nealterată de peste secole. Pictura exterioară, întinsă de la temelie până la streașină transformă ansamblul într-un manual vizual al artei bizantine târzii. Astăzi parte din patrimoniul UNESCO, biserica de la Voroneț rămâne un simbol al Moldovei, situat pitoresc pe Valea râului Voroneț la doar câțiva kilometri de Gura Humorului.
Meșteșugul arhaic ce prinde viață mai întâi din joacă
Nu departe de micul univers eclesiastic de la Voroneț, la Marginea, lutul prinde viață într-o manieră aparte în România – celebra ceramică neagră. Aici, olarii transformă lutul în căni, ulcioare des vin, oale de sarmale sau vaze de flori, decorate prin tehnici tradiționale și lustruite cu cremene – ca odinioară. Secretul culorii negre stă în arderea fără oxigen, un procedeu vechi de peste 300 de ani, păstrat astăzi cu mândrie de familia Magopăț ajunsă la a cincea generație de meșteri. Întregul proces, de la modelat până la arderea finală, durează aproximativ trei săptămâni, timp în care lutul se transformă într-un obiect cu identitate și poveste.
„Meseria noastră o începi de mic copil. Nu o începi la 18 ani, pentru că în momentul în care ești copil te joci, nu îți dai seama că tu de fapt înveți o meserie și ar fi mai greu să înveți când ești adult pentru că nu ai răbdarea necesară. Se strică o bucată, trei, o sută și apoi s-ar putea să renunți”, mărturisește Corneliu Magopăț, unul dintre meșterii olari de la Atelierul de Ceramică Marginea.
Materia primă, lutul, se extrage din mai multe zone, în primul rând de la Marginea, dar și de la Horodnic de Sus. Lutul se extrage, apoi este procesat cu ajutorul unor utilaje speciale, iar apoi stă împachetat chiar și șase luni până să intre să fie modelat de mâinile iscusite ale olarilor și să devină obiect de artă tradițională.
Infuzie culturală pentru o memorie vie a patrimoniului bucovinean
Bucovina este o regiune prețioasă a României nu doar prin frumusețile cu care a înzestrat-o natura, ci mai ales prin profunzimea oamenilor care locuiesc în special așezările rurale de aici. În aproape fiecare gospodărie încă se țes costumele populare autentice pentru toți membrii familiei, straie de sărbătoare pe care oamenii le poartă duminica, la biserică, dar și la evenimentele importante din sânul comunității. Bucovinenii se mândresc cu modul lor autentic de a trăi care păstrează tradiția și înțelepciunea inegalabilă a strămoșilor. Iar de-ar fi ca firul poveștii să se rărească vreodată, există Muzeul obiceiurilor populare din Bucovina, o enciclopedie tridimensională în care splendoarea universului rural din Valea Humorului, de la poalele Obcinilor, rămâne încremenit în timp.
„Toate obiectele pe care le-ați văzut în muzeu au între 60 și 150 de ani vechime. Au fost colecționate din întreaga zonă etnografică Humor, în special din satele din jurul orașului, iar învățătorul Constantin Scorțaru, când a creat muzeul, în 1958, a făcut-o din pasiune. El a avut o mare pasiune pentru modul de viață tradițional și pentru obiectele vechi. La început a umblat prin sate și din banii proprii a cumpărat primele obiecte creând o colecție de aproximativ 400 de piese de patrimoniu”, relatează muzeograful Cristina Turcu.
Efortul dascălului Constantin Scorțaru n-a rămas fără ecou, astfel că muzeul înființat de el și-a urmat menirea de a deveni o instituție de cultură, care beneficiază de finanțare, dar mai ales de donații de obiecte care ajută la îmbogățirea expoziției permanente.
Muzeul rămâne o poartă spre esența tradițiilor bucovinene, însă adevărata magie se simte doar trăind experiența cu toate cele cinci simțuri, căci Bucovina primește oaspeți cu brațele deschise în orice anotimp.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment