Peninsula istorică a Istanbulului este inclusă, în întregime, în patrimoniul mondial UNESCO, iar piața Sultanahmet, pe care am vizitat-o la pas, împreună cu turiștii de la Luxuria Travel, este de fapt inima acestui spațiu generos încărcat de istorie, cultură și spiritualitate. Cea care ne-a purtat în această călătorie, în după amiaza unei zile de duminică din ianuarie a fost ghidul local Paulina Ioniță, care știe bine să transforme prezentarea seacă a obiectivelor turistice în povești fascinante care captează atenția călătorilor.
În mijlocul furnicarului de turiști din orașul vechi, ghidul ne prezintă piața în care, in secolele XIII- XVI, a celebrul Drum al Mătăsii, care pornea din China și traversa Asia până la Istanbul, ultima stație a rutei. Comercianți veniți cu cămile și cai aduceau mătase, cașmir, textile fine, condimente, dulciuri și alte mărfuri prețioase. Iar bazarele vechi, Misir Çarşı (Bazarul Egiptean), cu mirodenii, dulciuri și produse tradiționale, și Kapalı Çarşı (Marele Bazar) cel mai mare bazar acoperit din lume, cu peste 4.000 de magazine, sunt și azi cele mai vizitate centre comerciale ale Istanbulului. Și monumente istorice, evident.
„Cel mai vechi este Kapalı Çarşı, a cărui construcție a început în anul 1459, în timpul sultanului Mehmed al II-lea, Cuceritorul Constantinopolului. Inițial, bazarul avea doar două clădiri principale, însă de-a lungul celor aproximativ 400–500 de ani de stăpânire otomană, a fost extins constant, devenind un adevărat oraș al comerțului. Aici se vindeau încălțăminte, haine, obiecte de uz zilnic, dar și produse de lux. Bazarul Egiptean este mai mic, are doar două străzi dispuse în formă de L, însă păstrează și astăzi atmosfera autentică a tradiției otomane.”
Piața Sultanahmet, copleșitoare prin îmbinarea impresionantă a monumentelor religioase, vestigiilor antice, spațiilor verzi frumos rânduite și puzderia de chioșcuri cu produse artizanale turcești și licori orientale, este neincăpătoare. Ca turist începător nu știi unde să te îndrepți mai repede.
Palatul Topkapi, Moscheea Albastră, Hagia Sofia, Fântâna germană, Sarcofagul lui Alexandru cel Mare. Cozile la obiective sunt uriașe. Însă o vizită la Moscheea Albastră contrastează puternic cu forfota de afară. Mulți dintre sutele de vizitatori care îi pășesc pragul sunt musulmani, localnici veniți la rugăciune.
Aici, tradițiile sunt respectate cu sfințenie: spălarea pe mâni și pe picioare, înainte de rugăciune, vestimentația decentă, femeile cu capul acoperit, separarea spațiilor de rugăciune pentru bărbați și femei. Paulina explică aceste obiceiuri cu delicatețe, subliniind că sunt forme de respect față de sacru.
„Construită de sultanul Ahmed I, este cunoscută ca „Moscheea Albastră” datorită celor aproximativ 22.000 de plăci de faianță turcească din interior, decorate în nuanțe de albastru. De asemenea, moscheea are 285 de vitralii realizate din sticlă de Murano, adusă din Veneția. Arhitectul moscheii a fost Mehmed Ağa, elev al marelui arhitect Sinan, un geniu al arhitecturii otomane care a construit peste 300 de moschei. Unele dintre tehnicile folosite de Sinan sunt descoperite abia acum, în arhitectura modernă.”
La câțiva pași distanță, tronează Hagia Sophia, care timp de peste 1000 de ani a fost cea mai mare biserică din lume. Întâi a fost biserică, in 537, apoi moschee, ulterior muzeu și din nou moschee. Potrivit Paulinei, Sfânta Sofia este este un simbol al transformării, de fapt, care dă emoții atât creștinilor cât și musulmanilor când pășesc in interior.
„Aici găsiți icoana împăraților, icoana lui Iisus Hristos și a lui Ioan Botezătorul. Apoi, o icoană cu Sfânta Maria și cu alți împărați. În anul 1453, AyaSofia a fost convertită în moschee pentru Imperiul Otoman și a devenit un loc important și pentru musulmani. Creștini și musulmani din toată lumea vin să viziteze locul acesta spiritual și foarte important.
Toate mozaicurile acestea erau acoperite cu ghips, fețe, chipuri, totul era acoperit. Dar, în anul 1935, au convertit locul acesta într-un muzeu. Și arheologii au deschis din nou mozaicurile și icoanele care erau acoperite. În 2020, a fost din nou convertită în moschee de împăratul Erdogan. Și primii trei ani, a fost moschee. Intrarea era gratuită. Astăzi, turiștii pot vizita doar galeria superioară, contra unei taxe, în timp ce parterul este rezervat rugăciunii.”
Didactic vorbind, dar și explicativ din partea unui ghid turistic, Imperiul Otoman a avut 36 de sultani. 29 dintre ei au trăit la Istanbul. Fiecare din sultani și-a construit o moschee. Iar argumentele vin, cum altfel, de la Paulina:
„Moscheea este un complex mare, care are și bibliotecă, și școală religioasă, și un loc unde ei pregăteau mâncare pentru oameni săraci. Și fiecare om care se folosea de locurile astea se ruga pentru sultan, da? Ca să fie sănătos, ca să fie fericit, ca să se ducă în rai. Da, de mulțumire. Și din cauza aceasta, fiecare sultan construia moschee. A doua cauză este, să nu fie uitat după ce e moare, ca să fie pomenit, să aibă un monument.”
Dar Piața Sultanahmet din Istanbul nu este doat spațiul monumentelor istorice religioase, este un loc unic unde cultura, istoria, tradițiile, comerțul se îmbină armonios. Este locul în care, în timp ce muezinul își cântă rugăciunea din minarete, turistul îl ascultă din mijlocul piaței și savurează o ceașcă de salehp, o băutură tradițională din făină de orhidee, lapte călduț și scorțișoară. Istanbulul rămâne astfel cel mai viu oraș, plini de oameni care, cu ajutorul gazdelor, retrăiesc istoria, dar și prezentul de care se bucură intr-un citybreak în orașul care leagă Occidentul de Orient.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment