În jurul Munților Bucegi, în decursul timpului, s-au țesut nenumărate povești, despre comori ascunse sau puncte energetice care oferă puteri mistice celor care le descoperă! Acestea, însă, le vom lăsa, deocamdată, în grija celor cu imaginație bogată… Și nu pentru că Munții Bucegi n-ar ascunde comori, ci pentru că descoperirea acestora este la îndemâna oricărui iubitor de drumeție. Iar frumoasele „comori” ale Bucegilor sunt la vedere și poartă nume pe care orice român le cunoaște, măcar din auzite: Sfinxul, Babele, Piatra Craiului, Vf. Omu, nenumăratele canioane și superbele cascade ce oferă peisaje de o frumusețe ireală.
O astfel de „comoară ascunsă” a Munților Bucegi am redescoperit recent, la invitația BIBI Touring, cel mai important touroperator român specializat pe turism intern, care a organizat, la Hotel Peștera (4 stele), un workshop pentru agenții din turism. Subiectul: potențialul turistic al zonei Padina – Peștera, stațiune de interes național și singura din țară amplasată integral într-un parc natural, Parcul Natural Bucegi.
De ce „ascunsă”? Pentru că, până nu cu mulți ani în urmă, doar drumul în sine către această zonă reprezenta o adevărată aventură. Lucrurile s-au schimbat după concretizarea proiectelor de modernizare a infrastructurii rutiere din zonă (DN 71 și DJ 714), demarate de CJ Dâmbovița, accesul este mult mai facil, atât dinspre Fieni (prin Moroeni – Glod), cât și dinspre Sinaia. Odată ajunși în Platoul Padina, peisajele spectaculoase se succed cu repeziciune și devine o adevărată provocare să alegi obiectivele turistice pe care să le vizitezi: Cheile Zănoagei și Cheile Tătarului, Lacul Bolboci, Lacul Scropoasa, Peștera Ialomiței, spectaculoase cascade și apoi, pentru cei care vor să cucerească înălțimile, Babele, Sfinxul și Vârful Omu.
„Din această zonă, Padina – Peștera, pleacă o multitudine de poteci și trasee montane și practic nu ai cum să te plictisești, chiar dacă vrei să faci în fiecare zi un alt traseu. Vorbim despre o zonă cu peste 100 de ani de istorie în turismul românesc, o zonă montană cu un potențial uriaș de creștere”, a explicat, pentru GoNEXT, Adi Voican, directorul general al BIBI Touring.
La propunerea sa, am decis să (re)descoperim una dintre cele mai frumoase peșteri din România, Peștera Ialomiței (reabilitată și amenajată la standarde de top, în anul 2015). Situată pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, la o altitudine de 1.660 m, peștera este scobită în calcarele Muntelui Bătrâna. Evident, numele vine de la râul Ialomiţa, care izvorăşte la 10 km distanţă, din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, apele sale repezi trecând prin apropiere de intrarea în peșteră și oferind un spectacol adorat de către fotografi, grație salbei de mici cascade pe care le formează pe firul său. Însă, înainte de a ajunge la peșteră, la aproximativ 300 de metri mai jos, jurnaliștii GoNEXT recomandă o vizită Mănăstirea Peștera Ialomiței, un loc încărcat de istorie.
„Înainte de a se construi clădirile noi pe care le puteți vedea acum, pe la mijlocul anilor 90, aici au fost alte clădiri din lemn, bisericuțe, corp de chilii, dar toate au ars de-a lungul timpului, de câteva ori, apoi s-au refăcut. Ultima oară au ars în aprilie 1964 și nu s-a mai construit până după 1990. Cu toate acestea, viața monahală a avut continuitate, ceea ce este foarte important pentru mănăstire, să nu se întrerupă rugăciunea, slujbele”, povestește Pcuv.Arhim. Calinic Dandu, starețul Mănăstirii Peștera Ialomiței.
Schitul vechi a fost construit în anul 1901, cu participarea păstorilor din zonă, ctitorul principal fiind Ieromonahul Ieronim. Purtând hramul „Adormirii Maicii Domnului”, aceasta este singura care continuă să existe și în zilele noastre.
„Bisericuța asta veche, din 1901, este singura care a mai rămas în picioare și funcțională. O bisericuță frumoasă, în care mulți oameni s-au rugat în vremea comunismului, o perioadă despre care știm că nu a fost foarte ușoară pentru nimeni”, rememorează gazda noastră.
În anul 2001, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Nifon, s-a ridicat o nouă stăreţie, o nouă biserică şi un Centru Cultural-Misionar – în cadrul căruia se organizează diferite manifestări spirituale, arhondaricul, s-a reabilitat vechea stăreţie, a fost construită Casa Sf. Voievod Neagoe Basarab și s-a realizat gardul împrejmuitor. Astăzi, mănăstirea dispune de trei biserici: una de zid, în gura peşterii, şi două de lemn în incinta mănăstirii.
Așadar, într-un cadru natural care impresionează ochii vizitatorilor, chiar la intrarea în peșteră, se află Biserica cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Deși n-a domnit decât un an, voievodul Mihnea Vodă cel Rău (1508-1509), fiul lui Vlad Țepeș, este cel considerat a fi ctitorul bisericii. La dorința acestuia, s-a ridicat un schit de lemn, chiar la intrarea în grotă, ca semn de mulțumire către Dumnezeu după ce voievodul a scăpat de turci stând ascuns în această peșteră. În 1818, schitul a ars complet, dar un an mai târziu s-a ridicat un schit nou. În 1940, a ars și acesta, fiind însă refăcut în anii 1940-1942. În 1964, pe 20 aprilie, a izbucnit un nou incendiu, la chiliile de la gura peşterii. În anul 1993, au început lucrările de construcţie la noua biserică, precum şi la noul corp de chilii, sfinţirea bisericii săvârşindu-se în anul 1996, de către Patriarhul Teoctist Arăpașu.
Reabilitată în anul 2015, cu fonduri europene, Peștera Ialomiței rămâne, probabil, cea mai importantă atracție turistică din zonă. Descoperită încă din anul 1294, peștera are aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar”, diferența de nivel fiind de 60 m. Până la reabilitare, accesul era destul de dificil, făcându-se pe trepte din lemn, destul de alunecoase. În prezent, traseul se face pe pasarele și scări metalice, solid ancorate și bine iluminate, iar pe toată durata vizitei turiștii pot asculta povestea locului, datorită unui sistem audio, discret amplasat pe întreaga durată a traseului. Chiar dacă nu este obligatorie, se recomandă purtarea căștii de protecție, tavanul fiind foarte jos în unele locuri. Chiar dacă am parcurs traseul cu maximă atenție, casca de protecție m-a salvat de cel puțin patru-cinci ori de lovituri la cap!
Peștera este impresionantă și, trebuie reținut, încă n-a fost deschisă publicului în întregime, anumite părți putând fi abordate doar de către speologi. Sălile poartă diferite nume, precum Mihnea Vodă, Pasaj, Decebal, Sfânta Maria, Sala Urșilor (unde au fost găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi de Ursus Spelacus Blum), La Răspântie, Hades, Galeria Fundul Peșterii sau Galeria Apelor.
„A fost interesant să venim la Peștera Ialomiței, este o peșteră ofertantă, care te provoacă să faci mereu încă un pas, ai impresia că se termină, dar ea continuă. Trebuie să te ferești la cap și de aceea purtăm căști, mai plouă din tavan…”, ne-a dezvăluit primele impresii după vizitarea peșterii, Adi Voican, directorul general al BIBI Touring.
De altfel, vizita la Peștera Ialomiței i-a oferit acestuia o nouă idee, pentru a veni în ajutorul celor interesați de turismul de aventură în România, pentru care BIBI Touring Touroperator a dezvoltat un întreg departament.
„Alături de cele 120 de cataloage pe care le avem noi despre România, ar fi binevenit și un catalog despre peșterile turistice din România, iar această idee s-a născut chiar aici și v-o dezvălui în premieră. Întradevăr, noi am făcut o divizie, un departament, în cadrul BIBI Touring, care se numește BIBI Adventure, pentru că am simțit potențialul și viteza de creștere a acestui trend, nu numai la noi în țară, pentru turiștii români, ci și pe plan european. Ori unde mergi, la marile târguri de turism, există o secțiune dedicată turismului de aventură, turism activ, cu biciclete, e-bike, pe jos, drumeție, cu calul, pe râuri”, a mai spus Adi Voican.
De acum ne vedem și pe CD TV – televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Cele mai bune emisiuni și reportaje sunt pe www.cdtv.ro
Be the first to comment