La începutul lunii mai, nava fluvială de croazieră MS Diana, deținută de armatorul român Marius Crivțonencu, a inaugurat noul sezon de croaziere pe Dunăre, cu plecare din portul Orșova, către porturile sârbești Veliko Gradiște, Belgrad, Novi Sad, precum și Vukovar, în Croația. În total, în sezonul 2022, sunt programate 20 de croaziere, cu durata cuprinsă între 5 și 8 zile (respectiv de 4, 6 și 7 nopți). Echipa GoNEXT s-a aflat la bordul MS Diana, în prima croazieră a sezonului (detalii AICI), iar acest material continuă seria de reportaje realizate cu acest prilej.
O croazieră oferă oportunitatea de a vizita, într-un interval scurt de timp, mai multe porturi și, evident, de a merge în tururi ghidate, ce pot acoperi mai multe puncte de atracție turistică, culturală și istorică, din fiecare destinație. Totodată, o croazieră este perfectă și pentru cei care vor să descopere pe cont propriu locuri noi și doresc să intre în contact cu tradițiile locului sau să interacționeze cu localnicii. Acest lucru l-am făcut și noi, pe timpul celor două zile pe care le-am petrecut în capitala Serbiei, Belgrad, parte a croazierei de cinci zile la bordul MS Diana.
Încă de la început, trebuie spus că pentru cineva care vizitează pentru prima oară Belgrad, așa cum a fost cazul echipei GoNEXT, surpriza este mare. În sensul bun al cuvântului. Indiferent dacă vorbim despre timpul petrecut în cadrul excursiilor cu grupul (incluse în prețul croazierei!), unde am beneficiat de un ghid vorbitor de limba română, sau despre ieșirile pe cont propriu, atât pe timpul zilei, cât și noaptea, am simțit ospitalitatea și prietenia sârbilor, iar timpul a părut prea scurt pentru a descoperi tot ceea ce poate oferi capitala Serbiei.
Strada Skadarlija, sufletul Belgradului de ieri, de azi și de mâine
Întâmplarea a făcut ca vizita noastră să coincidă cu deschiderea oficială a sezonului turistic în Belgrad, astfel că am putut afla ce poate oferi capitala sârbă turiștilor români chiar de la reprezentanții Biroului de Promovare Turistică și ai Organizației pentru Turism din Belgrad, pe care i-am întâlnit pe cunoscuta stradă Skadarlija, pe care mulți o compară cu parizianul Montmartre.
„Strada Skadarlija este situată chiar în centrul capitalei noastre și este unul dintre cele mai populare și vizitate locuri din Belgrad. Este o stradă încărcată de istorie, o stradă ce are o poveste, cu un caracter boem, și de acea am ales acest loc pentru a organiza acest eveniment”, a declarat, pentru GoNEXT, Jelena Stancovic, purtătorul de cuvânt al Organizației de Turism din Belgrad.
Strada Skadarlija (Skadarska) este inima districtului cu același nume, iar povestea ei a început în jurul anului 1830, când populația romă s-a aciuiat în zonele abandonate din fața zidurilor orașului. De altfel, inițial, cartierul a fost denumit „cartierul țiganilor”. Ulterior, după 1850, în zonă au început să fie construite clădiri din cărămidă, locul atrăgând mici meșteșugari și negustori. În 1872, strada a fost numită Skadarska (după Skadar, în traducere Albania), nume care s-a păstrat până astăzi. Skadarlija a început să-și dobândească caracterul boem la sfârșitul secolului al XIX-lea și mai ales în 1901, când celebrul local „Dardanele” a fost demolat, iar clienții săi, scriitori și actori, au început să frecventeze hanurile din district. Cele mai cunoscute hanuri, Dva Jelena („Cele două căprioare”), Tri šešira („Cele trei pălării”) și Zlatni Bokal („Pocalul de aur”) există și astăzi.
„Spiritul de la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20 este încă prezent aici, trăiește prin muzică, prin gastronomia locală, chiar și prin modul în care se comportă oamenii care lucrează în restaurantele din zonă. Skadarska este parte a istoriei noastre. Cei mai importanți oameni pentru istoria Serbiei și a Belgradului obișnuiau să vină aici, pe strada Skadarlija. Avem muzică bună, avem aceste restaurante denumite Kafana si sunt tipice. Tot ce vine din Belgrad sau trece prin Belgrad mereu reține parfumul a ceea ce este Belgradul și îl păstrăm. Îl prețuim. Am schimbat foarte puțin și acesta este Belgradul”, ne dezvăluie Miodrag Popovic, directorul Biroului de Promovare Turistică din Belgrad.
În prezent, Skadarlija a rămas una dintre puținele străzi pavate din capitala sârbă și reprezintă una dintre principalele atracții turistice ale Belgradului. Restaurantele oferă faimoasele preparate din bucătăria sârbească, iar din meniu nu lipsesc celebra pljeskavica (un fel de chiftea din carne tocată, bine condimentată, făcută pe grătar) sau micii sârbești (ćevapčići), dar nici celebrul Kajmak (o cremă de brânză proaspătă, făcută din lapte nepasteurizat, neomogenizat). Orice masă trebuie, neapărat, „udată” cu tradiționala rakija (băutura națională a sârbilor, băutură distilată făcută din struguri, prune, caise sau gutui), cu vin sârbesc sau cu berea locală Jelen sau Lav.
Tot aici, există galerii de artă, anticariate, magazine de suveniruri. Pe stradă, din loc în loc, puteți auzi muzică tradițională sârbească (atât de asemănătoare cu muzica populară românească și, de aceea, atât de aproape de sufletul românilor!) și puteți vedea actori ambulanți, îmbrăcați în costume tradiționale sârbești, improvizând pe stradă.
„Popoarele noastre sunt foarte apropiate, românii și sârbii sunt vecini apropiați și avem o istorie comună. Fapte și valori istorice sunt comune ambelor popoare, personalități istorice care sunt foarte importante pentru noi, sunt importante și pentru români și invers”, spune Miodrag Popovic, care îi îndeamnă pe români să vină să descopere istoria, cultura și frumusețea capitalei sârbe.
Cetatea Kalamegdan, la confluența Dunării cu Sava
Îi ascultăm sfatul și ne îndreptăm către cetatea Kalemegdan, situată pe o înălțime strategică, ce oferea un control total asupra zonei de confluență a râului Sava cu Dunărea. Dealtfel, aceasta este și cea mai veche zonă locuită a Belgradului, încă de pe vremea tracilor, iar până la construirea fortăreţei baroce (sec.al XVIII-lea), această zonă a reprezentat centrul oraşului.
„Cetatea Kalemegdan este una dintre cele mai frumoase din Europa și oferă o vedere superbă asupra locului de confluență dintre Sava și Dunăre. Aici putem întâlni urme ale zidurilor din diverse perioade istorice, începând cu perioada romană şi până la cea habsburgică. Aici, găsim și una din foarte numeroasele legături cu România, și mă refer la biserica Ružica, numită şi „Biserica văduvelor de război”, care a adăpostit pentru mai bine de o sută de ani moaştele Sfintei Parascheva, aflate în prezent la Iaşi”, povestește Luminița Avramescu, ghid vorbitor de limba română, care însoțește grupurile de turiști români care vizitează Belgradul, la bordul MS Diana.
Cetatea găzduiește și un muzeu militar în aer liber, cu piese bine întrețiunute, începând cu tunuri din perioada primului război mondial, tancuri și piese de artilerie din cel de-al doilea război mondial, dar și instalații antiaeriene și rachete de dată recentă, folosite de apărarea antiaeriană în timpul bombardamentelor NATO din 1999.
În jurul cetății, parcul Kalamegdan îi atrage precum un magnet atât pe localnici, cât și pe vizitatorii de o zi. Parcul Kalamegdan este o mare de verdeață, în inima orașului, cu alei când liniștite, când trezite la viață de râsete de copii, cu foișoare în care tinerii artiști locali susțin concerte în aer liber.
Catedrala Sfântul Sava, o poveste începută la 1594, cu revolta sârbilor din Banat
Simbol al capitalei sârbe, Catedrala Sfântul Sava este a doua cea mai mare biserică ortodoxă din Europa, după… Catedrala Mântuirii Neamului din București. Povestea ei începe în 1594, odată cu răscoala sârbilor din Banat împotriva stăpânirii otomane, revoltă înăbușită de armata condusă de marele vizir Sinan Pașa.
„Drept răzbunare, Sinan Pașa a dat ordin ca moaștele Sfântului Sava (n.r.: prinț sârb și călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale, creatorul primei Constituții sârbe, la 1219) să fie arse pe colina de la Vračar, locul în care se află acum Catedrala”, ne spune Luminița Avramescu.
În 1894, la 300 de ani de la eveniment, sârbii ridică pe acest loc o biserică, pentru ca în perioada interbelică să se ia decizia construirii unei catedrale. Lucrările sunt întrerupte de cel de-al doilea război mondial și de instaurarea regimului comunsist condus de Tito. Totuși, în anul 1985, se ia decizia de reîncepere a lucrărilor, având ca model Catedrala Sfânta Sofia din Istanbul. Cupola edificiului este așezată în 1989, dar lucrările, finanțate în cea mai mare parte din fonduri private, continuă și în ziua de astăzi.
Plimbare și shopping pe Kneza Mihaila
Dacă strada Skadarlija este Montmartre, atunci Kneza Mihaila este un fel de Lipscani al Belgradului. La ieșirea din parcul Kalamegdan, în cartierul Stari Grad, în jurul străzii Kneza Mihaila găsim numeroase spații comerciale, inclusiv un mall, învecinat cu Biblioteca Municipală, restaurante, pub-uri, cafenele, sedii de instituții publice, dar și sedii ale instituțiilor de învățământ superior.
Este locul ideal pentru a completa colecția de suveniruri. Urmând firul străzii, pașii ne poartă pe lângă Hotel Moskva, apoi spre Piața Republicii, unde admirăm clădirea Parlamentului, în stil neoclasic, iar peste drum vechiul Palat Regal. Acesta este reședința oficială a familiei regale Karađorđević și a fost construit între anii 1924 și 1929, din fondurile private ale Regelui Alexandru I. Palatul este construit în stil sârbo-bizantin, iar în zilele noastre este reședința prințului moștenitor Alexandru, alături de prințesa moștenitoare Ecaterina și de cei trei fii și un nepot ai prințului Alexandru.
Belgrad, orașul care vibrează noaptea
Seara poate începe într-unul din numeroasele pub-uri, cărora sârbii le spun kafane, și unde prieteniile se leagă foarte repede. De altfel, sârbii au o filozofie simplă: „Nu există străini, ci doar prieteni pe care încă nu i-ai întâlnit”. Și, poate surprinzător pentru unii, mult trâmbițata prietenie sârbo-română chiar există. Nu în ultimul rând, o vizită în capitala sârbă este incompletă fără o seară de distracție pe unul dintre numeroasele localuri plutitoare de pe malurile Savei sau Dunării. Aici, ritmurile balcanice sunt susținute de formații locale.
Iar dacă ziua a fost prea solicitantă și simțiți nevoia de a vă relaxa la bordul MS Diana, gazdele au pregătit un frumos spectacol de muzică și dansuri tradiționale sârbești.
„Avem un program diversificat, atât pe parte culturală, cât și pe partea obiectivelor turistice, cu obiectivele istorice pe care le avem în Belgrad. Deasemenea, oferim oaspeților noștri, la bordul navei, spectacole ale unui ansamblu tradițional sârbesc, astfel încât să rămână cu amintiri cât mai plăcute. Belgradul este o perlă a Dunării, începând cu intrarea pe râul Sava, până la zona veche a orașului, zona austro-ungară, care seamănă cu orașele noastre din zona Brașov și Sibiu. Aici avem o multitudine de obiective pe care, pe durata croazierelor noastre, dorim să le introducem treptat în programul oaspeților noștri. Sârbii sunt foarte ospitalieri, primitori și sunt încântați de deschiderea acestei croaziere”, spune armatorul Marius Crivțonencu.
Croazierele operate în acest an de către nava MS Diana, în perioada mai – octombrie, pornesc din portul Orșova și, în funcție de durata lor, au ca destinații porturile sârbești Veliko Gradiște, Belgrad și Novi Sad, dar Vukovar, în Croația. Costul unei croaziere, în funcție de numărul de zile, începe de la 550 euro de persoană și ajunge la 990 euro.
Tarifele includ toate mesele, servicii exclusiviste la bord, precum și, foarte important, excursii în porturile vizitate, cu ghizi locali, vorbitori de limba română. Următoarea croazieră este programată în perioada 9-13 iunie, pe ruta Orșova – Veliko Gradiște – Belgrad – Orșova. Mai multe informații pe pagina de Facebook: Croaziere Delta și Dunăre.
1 Trackback / Pingback