Orașul Prizren întâmpină pe toată lumea cu străduțele sale pietruite, unde pașii răsună ca o muzică veche peste poduri istorice și printre clădiri cu iz autentic balcanic. La fiecare colț, forfota localnicilor și a turiștilor se împletește cu aroma de cafea turcească și cu mirosul mâncărurilor tradiționale care răzbat discret din micile restaurante. Atmosfera este mereu vibrantă și caldă în același timp, într-un oraș unde istoria, cultura și gastronomia se întâlnesc firesc, într-o armonie de invidiat.
Dacă ajungi aici, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să iei pulsul acestui loc aparte și să te lași purtat de energia oamenilor care trăiesc în pace, deși aparțin unor etnii și religii diferite. În Prizren, totul pare să respire autenticitate: de la micile ateliere meșteșugărești la cafenelele pline, de la moscheile și bisericile care împart același orizont, până la festivalurile internaționale ce dau viață străzilor.
Este orașul în care simți cum Balcanii își redau povestea veche fără grabă, printre ziduri vechi, râsete, muzică și arome care se imprimă în amintire. Aici, fiecare turist devine pentru câteva zile parte dintr-o comunitate care știe să celebreze atât trecutul, cât și prezentul.
„Dacă ajungi în Prizren, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să iei pulsul acestui oraș și să te bucuri, la rândul tău, de armonia în care trăiesc cetățenii săi de multiple etnii. Mâncarea tradițională este de neratat aici, iar pe lângă asta mai avem câteva puncte esențiale de atracție pe care le voi enumera: Liga Albaneză din Prizren, Moscheea Sinan Pașa, Piața Shadervan, Castelul Prizren, precum și alte muzee și monumente”, sugerează ghidul turistic Veron Tara.
Gastronomia kosovară este în primul rând delicioasă și, aproape de la sine înțeles, foarte diversificată, grație contribuției tuturor etniilor care conviețuiesc în armonie pe acest îngust teritoriu. Prizren este un loc excelent unde poți gusta, la propriu, autenticitatea balcanică. Veron Tara le recomandă mereu turiștilor să încerce flia – mâncarea tradițională a albanezilor din Kosovo. Este pe cât de simplă pe atât de deliciosă: un fel de tort de clătite cu umplutură dintr-un sos pe bază de smântână. Se servește mai ales ca aperitiv. O surpriză pentru cum altfel decât plăcută pentru turiștii români vor fi, desigur, micii, care în meniurile țărilor balcanice se numesc kevapi. Preparatul trebuie încărcat fie și doar de dragul comparației.
Stațiunea Prizren se află într-o zonă muntoasă, deci aer curat și destule opțiuni pentru petrecerea timpului în aer liber. De altfel, în satele din apropiere, gospodarii sunt foarte ospitalieri și bucuroși să primească turiștii, să-i așeze la masă și să le ofere mostre proaspete din gastronomia locală. Zacusca așa cum cunosc românii, diferă puțin în Kosovo. Se numește ajvar, iar toamna este, firește, sezonul ei. Iar în împrejurimile orașului Prizren se produce și un vin de calitate, spun localnicii. Cramele din zonă au o tradiție de cel puțin o sută de ani și transmit meșteșugul din generație în generație, oferind gustului terroir-ului kosovar șansa ca astăzi să fie cunoscut de o lume întreagă.
Ca turist român, majoritatea destinațiilor din Kosovo te vor face să te simți mult ca acasă. Aici, până și legendele seamănă cu cele arhicunoscute și la noi. Podul din Prizren, martor al istoriei de peste cinci secole, poartă cu el o poveste tulburătoare. Se spune că zidurile lui nu au prins putere decât după ce meșterul pietrar care l-a ridicat a făcut un sacrificiu greu de închipuit: propria soție. În 1979 podul s-a surpat din nou, însă localnicii au reușit să-l repună în picioare folosind materialele originale. Astăzi, frumusețea sa care a supraviețuit atâtor epoci este un real magnet pentru turiștii avizi după o fotografie memorabilă.
Peisajul din Prizren este desăvârșit de siluetele moscheilor și bisericilor, splendide și îngrijite cu migală. Ele sunt astăzi mai mult decât simple repere arhitecturale, sunt dovezi vii ale profunzimii culturale a poporului kosovar, ale dorinței acestei națiuni de a-și clădi identitatea pe temelii istorice solide, dar și ale armoniei în care conviețuiesc aici etnii și religii diferite, pe un teritoriu altădată greu încercat.
Mai înalte decât turlele bisericilor sau decât minaretele moscheilor din Prizren sunt doar crestele munților Sharr, aflați la nici o oră de condus de oraș. Kushtrim Susuri este ghid turistic montan. S-a născut și a copilărit în Prizren. Cunoaște perfect împrejurimile și îi invită pe turiști să exploreze frumusețile și atracțiile locului:
„Munții Sharr oferă trasee care necesită o oarecare condiție fizică, – susține ghidul. Însă interesant este că traseele aceste montane pot include și trecerea graniței din Kosovo în Macedonia de Nord. Totuși, dacă turiștii preferă ceva mai aproape de Prizren, avem aici Via Ferata, cam la 5 minute de centrul stațiunii, un drum de aventură foarte popular în Kosovo. Via Ferata este un traseu care poate fi parcurs în două ore și jumătate. Dacă turiștii vor însă traseele montane, aceste pot varia ca durată între una și trei zile, în funcție de ce își doresc să experimenteze pe durata excursiei”.
Poate cea mai inedită opțiune de traseu de aventură este și cea mai complexă. Presupune un itinerariu de 500 km pe cărări de munte și cam 22 de zile pentru a fi parcurs.
Ca orice stațiune montană clasică, Prizren este înțesat de hoteluri și pensiuni, majoritatea cu aspect rustic, tradițional. Cel mai cunoscut hotel se numește simplu Prizreni și este foarte accesibil, fiind situat chiar în inima orașului.
„Am inaugurat această unitate de cazare în 2012, iar scopul nostru, pe lângă a avea cât mai mulți turiști, este să le oferim acestora servicii și facilități de calitate cât mai bună. De aceea, anul viitor hotelul acesta intră în renovare. Nu vom face modificări majore, la structură, exemplu, pentru că hotelul are un aspect rustic la exterior, iar pentru interioare am optat pentru dotări moderne și ne dorim să păstrăm acest tip de echilibru stilistic”, spune Vladrin Palushi, managerul hotelului Prizreni.
Până anul viitor însă, acest hotel de trei stele din Prizren își așteaptă oaspeții cu o oferă generală de cazare cu demipensiune, pentru care prețurile pornesc de la 50 de euro pe noapte și pot urca până la 80 de euro pentru camerele cu jacuzzi sau apartamente.
Un hotel deținut de aceeași companie se găsește și în Priștina. Acolo standardele sunt însă mai ridicate, hotelul fiind destinat în special persoanelor care călătoresc în scop de afaceri. Facilitățile sunt și ele pe măsură, de la pachete promoționale dedicate mediului de afaceri sau sectorului guvernamental, până la săli de conferințe, camere mai generoase și mai luxoase, totul la cele mai ridicate standardele ale momentului în Europa, mărturisește Palushi.
Prizren este un oraș plin de viață pe toată perioada anului calendaristic, iar vizitatorii nu au timp să se plictisească. Atunci când nu merg să viziteze muzee, precum cel de arheologie de exemplu, sunt invitați să ia parte la diverse activități culturale. Poate cel mai cunoscut eveniment de acest tip, la nivel mondial chiar, este festivalul DokuFest – un festin cinematografic axat, după cum îi spune și numele, pe documentare.
Veton Nurkollari este directorul artistic al festivalulu. Își aduce aminte că atunci când a pus pentru prima dată piciorul în Prizren, la începutul anilor 2000, imediat după terminarea războiului, în oraș exista un singur hotel, iar stațiunea de astăzi nu era așa de cunoscută și frecventată de turiști.
„Nu vreau să spun că noi am dat amploare valului de turiști din Prizren, dar primele semnale că ceva se întâmplă în această parte de lume au fost datorită festivalului. Primii turiști au început să vină în Prizren pentru festival și apoi s-a dus vorba că acesta este un oraș foarte frumos. Deci pot spune că am pus piatra de temelie la notorietatea acestui oraș, care apoi s-a transformat într-o stațiune turistică foarte populară”, afirmă Veton Nurkollari.
Chiar și după mai bine de 20 de ani de când se organizează, DokuFest încă are puterea de a amplifica vibrația orașului în perioada sa de desfășurare, susține organizatorul. În zilele dedicate festivalului, miile de oameni care vin de pretutindeni din lume să urmărească filme documentare animă orașul zi și noapte, până la a-l transforma cu totul.
„Atmosfera este molipsitoare și mulți ne spun că vin și revin în Prizren în perioada festivalului tocmai pentru tonusul pe care orașul îl capată. Festivalul este de așa natură încât dă orașului viață zi și noapte. Totul se întâmplă în aer liber, sunt amplasate o mulțime de ecrane pe care rulează producții cinematografice, iar aceste evenimente sunt completate de petreceri cu muzică și astfel, pentru câteva zile, oamenii trăiesc în ritmul festivalului. Acest lucru a făcut ca Prizren să devină foarte cunoscut și interesant”, completează Nurkollari.
În 2026, festivalul de film documentar din Kosovo împlinește 25 de ani. Ediția aniversară promite să fie una memorabilă, iar directorul artistic îi învită pe cinefilii români să își achiziționeze biletele din timp, să nu rateze experiența, mai ales că România este foarte aproape de Kosovo, iar costurile unui sejur sunt reduse, în special pentru cazare.
„Dacă cineva și-a pus în plan să vină la ediția de anul viitor, ar trebui să se aștepte la o retrospectivă a producțiilor care au rulat pe ecranele festivalului de-a lungul vremii. Vom scoate în evidență documentare și regizori care au participat la festival – sunt sigur că avem și români printre ei. De aceea cred că pentru tinerii români pasionați de film și de muzică, Prizren poate fi o destinație ideală, în august, anul viitor”, adaugă Veton Nurkollari.
Cei interesați mai trebuie să știe că DokuFest este o experiență complexă, centrată nu numai în jurul filmelor documentare, ci include și o componentă educativă în domeniul cinematografiei, cu ateliere, evenimente muzicale și, mai mult decât atât, este child friendly, cu activități gândite speciale pentru a-i distra și a-i ține antrenați pe copiii care vin cu părinții lor la acest festival cu tradiție.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment