În centrul Balcanilor, Kosovo încearcă să se definească nu doar prin politica sa tânără și istoria recentă, ci și prin cultura care prinde rădăcini cu o forță surprinzătoare. Film, muzică, arte vizuale, toate devin instrumente prin care o națiune mică vrea să își facă vocea auzită pe scena europeană.
Valul de cinema made in Kosovo
Un semnal puternic al acestei ambiții vine din partea industriei cinematografice. La Priștina, Centrul Cinematografiei din Kosovo a devenit, în mai puțin de două decenii, nucleul unei industrii emergente. Directoarea instituției, regizoarea Blerta Zeqiri, vorbește cu entuziasm despre această transformare.
„Noi reprezentăm unicul fond de finanțare a cinematografiei din Kosovo. Industria cinematografiei a înflorit, recent, în Kosovo – avem acest val imens de cineaști care s-au făcut remarcați la nivel mondial cu creațiile lor. Ca atare, există optimism pentru industria cinematografică din Kosovo. (…) Iar munca noastră constă în a identifica fonduri pentru a finanța ideile lor creative”, spune aceasta, cu precizarea că bugetul anual, de două milioane de euro, a rămas constant chiar și în perioade când, în restul lumii, austeritatea lovea direct în cultură.
Kosovo mai are o particularitate aparte cu care se mândrește: majoritatea regizorilor sunt femei, iar această prezență a schimbat nu doar industria, ci și felul în care societatea se raportează la egalitate.
„Industria cinematografică din Kosovo este foarte tânără, iar lucrurile capătă o dinamică foarte interesantă. De exemplu, în Kosovo, majoritatea producătorilor de film este reprezentată de femei; i-au surclasat pe bărbați atât la producția de film, cât și la premiile câștigate”, susține Blerta Zeqiri.
Ea amintește și de felul în care, imediat după războiul de independență, organismele internaționale au impus cote pentru femei în Parlament. O măsură care, deși controversată la început, a schimbat mentalități.
„Cred că astfel de lucruri contribuie la modelarea gândirii societății, pentru că femeilor din Kosovo li s-a oferit putere și sunt incluse în toate domeniile de activitate. Ca atare, Kosovo poate fi un exemplu pentru întreaga lume în privința luptei contra stereotipului patriarhatului”, afirmă Blerta Zeqiri.
Dar poate cea mai emoționantă mărturisire a ei, făcută pentru GoNEXT, este legată de România:
„Ne-ați învățat pe noi, la fel ca pe restul lumii, cum poți realiza un film cu buget redus, cu o poveste măruntă, dar universală în același timp și cum poți comunica lucruri deosebit de importante într-o manieră minimalistă. (…) Mi-ar plăcea să văd o colaborare între Kosovo și România, fiindcă pentru noi România a fost un exemplu extraordinar. Îmi amintesc că îmi doream să văd Kosovo ajungând la acel nivel de succes cinematografic și prin participările noastre succesive la festivaluri internaționale cred că am atins acest obiectiv”.
Un crescendo cultural din inima Balcanilor
Dacă filmul spune povești pe marele ecran, muzica le duce direct către suflet. Una dintre cele mai cunoscute voci kosovare, soprana Besa Llugiqi, confirmă că scena artistică locală a prins aripi.
„Sunt bucuroasă să spun că avem festivaluri de foarte bună calitate, precum Festivalul ReMusica, Festivalul Chopin, Festivalul Free Voice și multe altele. La toate aceste evenimente încercăm să invităm cât mai mulți artiști străini, să creștem capacitatea acestor festivaluri și, în egală măsură, să îmbunătățim calitatea actului artistic autohton”, spune artista, cu mențiunea că în Kosovo există nu doar concerte pentru turiști, ci și programe de studiu în universități dedicate muzicii sau actoriei.
Ea povestește cum unele festivaluri oferă chiar și 15 seri consecutive de spectacole, toate la standarde ridicate:
„Un lucru este însă cert, nu facem niciodată compromisuri în privința calității și ne străduim să oferim întotdeauna publicului cele mai bune spectacole și cei mai buni artiști”.
România rămâne și pentru Besa Llugiqi un reper apropiat. Spune că a avut șansa de urca pe scenă alături de soliști de operă români și că a fost impresionată de nivelul lor de excelență artistică.
„Școala românească de muzică clasică este extraordinară. (…) Suntem deschiși să avem printre noi soliști români care vor să-și extindă orizonturile, îi putem include oricând în programele noastre, așadar ar fi minunat dacă ar decide să se înscrie la festivalurile noastre”.
Dialog prin artă contemporană
La Priștina, arta contemporană are deja o casă solidă. Galeria Națională de Artă a devenit spațiul unde artiștii kosovari își prezintă lucrările, dar și locul unde creatori din toată lumea sunt invitați să expună.
„Pentru noi, ca instituție, este important să avem cât mai multe colaborări internaționale. Avem mulți artiști autohtoni care expun în această galerie, însă găzduim și bienale la care invităm artiști din toată lumea, iar România nu face excepție”, explică pentru GoNEXT directoarea galeriei, Alisa Gojani Berisha.
Colecțiile permanente includ atât artă modernă, cât și artă contemporană, dar fiecare bienală aduce teme noi, deschise pentru artiști din întreaga lume.
Pentru turiști, galeria nu este doar un loc de vizitat, ci o poartă către identitatea unei țări mici, dar cu un spirit cultural în plină efervescență.
Kosovo, cu orașe pline de tineri, cu festivaluri vibrante și cu o energie creativă greu de ignorat, își croiește un drum aparte prin cultură. Fie că ești cineast, muzician sau artist vizual, aici poți găsi un spațiu deschis colaborărilor și un public dornic să descopere.
Iar pentru români, mesajul transmis de artiști și directori de instituții este unul cât se poate de limpede: Kosovo își dorește parteneriate culturale, proiecte comune și punți de legătură între două țări care au în comun mai multe decât s-ar crede.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment