Pe Ion Goanță din satul Moceriș, comuna Lăpușnicu mare, județul Caraș Severin, il cunoaște toată Valea Almăjului. O fi el inginer chimist la Timișoara și doctor in domeniul lui de activitate, dar localnicii din zonă îl știu pe Nelu în primul rând pentru gospodăria lui struți. Nu este încă o fermă de struți, e doar gospodărie, pentru că, deocamdată, Nelu Goanță se ocupă de aceste păsări curioase, iuți, mâncăcioase, doar din plăcere. Abia după ce va ieși la pensie, peste câțiva ani, se gândește serios să iși construiască o fermă, o maternitate de struți, să valorifice produsele în magazin specializat. Să transforme gospodăria de struți in afacere. Gospodăria de struți a lui Nelu este atât de cunoscută incât a devenit obiectiv turistic in calendarul ghizilor locali, precum și destinație pentru elevii aduși prin programul Școala altfel.
E greu să scapi din vedere gospodăria de struți a lui Nelu Goanță. O vezi chiar la intrarea in satul Moceriș, pe partea stângă a drumului, cum vii dinspre Lăpușnicu Mare. Îți sar în ochi țarcurile in care se foiesc mândri zeci de struți. La vederea unui necunoscut își infoaie aripile, le rotesc amenințător ca să te țină la distanță.
„Dacă nu te indepărtezi, vin către tine. Al doilea semn, te scuipă. Și pe urmă, dacă vezi masculul că începe să bată așa, ușor, din picioare, e pericol. Bate și odată pleacă, țâșnește brusc”, povestește, râzând Nelu Goanță.
Struții lui sunt frumoși, ingrijiți, sănătoși. Asta pentru că au mâncare la discreție și mănâncă doar când au nevoie, apoi se odihnesc o jumătate de oră, iar se ridică, iar ciugulesc, au programul lor.
„Sunt destul de agresivi cu musafirii, adică vin tot timpul la gard să amenințe, își apără teritoriu. Sunt agitați când e multă lume și mai ales când vin necunoscuți. Dar la mine vin destui de mulți copii, în fiecare weekend vin. Am avut și la „Școala altfel”, au venit de la Timișoara de la școala Montessori să vadă Valea Almăjului și struții de la noi, de la Moceriș. Sunt păsări curioase, uitați acum a auzit drona”, le descrie stăpânul lor.
Lângă țarcuri este amplasat un adăpost unde cresc puii de struți, scoși din incubator în urmă cu un an. Au crescut deja, sunt curioși, își holbează ochii și, dacă nu ești atent, te trezești lovit de ciocul lor. E modul lor de a face cunoștință. La maturitate, un mascul poate depăși 2 metri la inălțime și o greutate de 180 de kilograme. Nelu Goanță ne duce și în cameră de incubare, amenajată de el doar cu aparatura de fabricație românească. Incubatorul este pliin cu ouă de struț, așezate in sertare.
„Punem ouăle la incubat între 42 și 45 de zile. În mod normal dacă incubarea e corectă, la 42 de zile puiul ar trebui să iasă în camera de aer. După care ciocnim, îl ajutăm. Dacă nu iese el singur și sparge coaja. Mutăm apoi puiul în eclozor. Puiul e viguros și într -o zi, maxim două, sparge toată coaja și iese. Trebuie să se usuce bine, să fie în stare să stea pe picioare și să consume tot ce a asimilat el din gălbenușul de ou. Stau acolo câteva zile, depinde după cum evoluează fiecare”, explică inginerul Ion Goanță procesul de naștere al struților.
Masculii sunt cei care dau mai mult bătăi de cap ingrijitorilor de struți. Trebuie să stai tot timpul cu ochii pe ei. Vasile Dârlean locuiește foarte aproape de gospodăria lui Nelu Goanță și vine de mai multe ori pe zi să supravegheze și să hrănească păsările.
„Le punem de mâncare, le dăm trifoi, îl tocăm, cosim trifoi, le punem uroi (macinătură- amestec de grâne de porumb, de soia, floarea soarelui). Dacă le dai de mâncare și stai tot timpul cu ei încep să te cunoască, te acceptă. Pe mine mă recunosc. Nu e chiar greu de întreținut o gospodărie de struți, dar trebuie să te ocupi”, ne spune domnul Vasile.
Nelu Goanță își amintește că acum trei ani au avut chiar un caz de evadare. S-a intâmplat intr-un țarc in care erau vreo opt struți, iar trei dintre masculi s-au luat la bătaie.
„Și unul din ei, cel care începea bătaia și tot el lua bătaie, sistematic, a fugit printre bare, parcela e curbă, n- a putut să ia curbă, a sărit peste gard și s- a dus cam 1,5 kilometri spre Lăpușnicu Mare. A evadat. S-au adunat patru -cinci băieți și două femei după el. Pe urmă a fugit până la râul Nera, 1 km, de la Nera au trecut 1 km în vale, spre Șopotu. Încercau, el obosea, se așeza, băieții cand se apropiau de el, fugea de ei. Struțul aleargă cu 60 -70 km/ oră. Greu l-am prins”.
Grijă de struți mai are, din când în când, și ghidul de turism local Nicu Șușară. Vine destul de des cu turiștii pentru a promova, in primul rând, Valea Almăjului. De la el aflăm că Moceriș este singurul sat in formă de cruce și că sus, in munții Aninei, curge cascada Moceriș. Struții il cunosc pe Nicu Șușară, nu se opun cand merge la ei, in țarcuri, cu găleata cu apă. Imediat ce il rogi pe Nicu să vorbească despre Valea Almăjului, se pornește:
„Noi suntem aici pe munții Aninei in partea dreapta. In partea stângă sunt munții Almăjului, in spate sunt munții Țarcu, cu Godeanu și cu muntele Semenic și în față sunt munții Locvei. Aici, lângă, este râul Nera, care este cel mai lung afluent al Carașului. Și aici avem struții lui Nelu, foarte frumoși, struții din Valea Almăjului, chiar din satul Moceriș. Turiștilor le plac chiar foarte mult. Este cea mai mare rezervație de struți din Valea Almăjului. Mai sunt și la Anina, câțiva, puțini. Și la Șopotu Vechi au fost câțiva struți. Le dau apă, Dacă tot venim până aici, facem și o muncă voluntară pentruaceste păsări. Trebuie ajutate”.
Nelu Goanță are mari planuri cu gospodăria lui de struți din Moceriș. Deocamdată, face totul din plăcere. Este specialist in gătitul omletei. Dintr-un ou de struț, hrănește 10 persoane. Prietenii și rudele au in casă cadouri cu coji de ou de struț, pictate. Inginerul mai are puțin până la pensie, scapă de naveta la și, dacă totul mere bine, creșterea struților poate să fie o preocupare.
„Să imi țină timpul ocupat la pensie. Eu gândesc așa, să fie un mic magazin unde să putem să valorificăm produsele de struț. In momentul de față nu valorific decât pentru familia mea și pentru prieteni, pentru apropiați, dar o să avem produse din carne, mezeluri, ouă, coji de ou pictate, pene. Cu siguranță o să fac săpun din untură de struț. O să fac creme cosmetice Chiar la anul o să le am, doar sunt de meserie inginer chimist”, își prezintă, Nelu Goanță din Moceriș, planurile.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment