Prima casă evreiască din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei prinde contur la Cluj-Napoca

Prima casă evreiască din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei prinde contur la Cluj-Napoca. FOTO CJ Cluj

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, își îmbogățește patrimoniul prin edificarea primei case evreiești care va face parte din colecția Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.

Potrivit Consiliului Județean Cluj, originară din localitatea Cămărzana, Țara Oașului, construcția reprezintă un valoros exemplu de arhitectură vernaculară și aduce în patrimoniul muzeului o componentă culturală și istorică insuficient reprezentată până în prezent.

Lucrările de reconstrucție au început în cursul lunii iunie și sunt realizate de o echipă multidisciplinară formată din arhitecți, proiectanți, specialiști în conservarea patrimoniului, meșteri constructori și artizani din Maramureș. Implementarea proiectului este realizată sub îndrumarea artistului Florin Adrian Marc, manager de proiect, care asigură integrarea activităților de proiectare, execuție și conservare, în colaborare cu echipa de specialiști și meșteri implicați în reconstrucția monumentului.

În nu mai puțin de o lună au fost finalizate principalele etape structurale ale intervenției. Astfel, au fost executate lucrările de terasament și pregătire a amplasamentului, sistemul de hidroizolații și fundațiile, montajul structurii din lemn, realizarea șarpantei și montarea învelitorii din țiglă.

Execuția este realizată de meșterii din Rona, coordonați de Gheorghe Tifrac, recunoscuți pentru experiența lor în restaurarea și reconstrucția arhitecturii tradiționale din lemn. Toate intervențiile sunt realizate cu respectarea principiilor de conservare și reconstrucție specifice patrimoniului construit, utilizând materiale și tehnici tradiționale.

În etapa următoare vor fi realizate tencuielile tradiționale pe bază de pământ, finisajele specifice construcției istorice, amenajările exterioare și integrarea ansamblului în circuitul expozițional al Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.

Proiectul a fost inițiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei la propunerea artistului israelian de origine română Belu Simion Făinaru, cu sprijinul Asociației „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca, condusă de Adrian Crivii. Ansamblul va fi completat de o instalație artistică realizată de Belu Simion Făinaru, dedicată comemorării evreilor deportați din nordul Transilvaniei și exterminați în lagărul de concentrare și exterminare de la Auschwitz. În acest fel, proiectul îmbină recuperarea patrimoniului construit cu dimensiunea memorială și educativă a istoriei comunităților evreiești din Transilvania.

Transferul construcției în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”, secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a fost realizat cu sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, în administrarea căruia se afla aceasta, și cu susținerea Academiei Române, a Rețelei Naționale a Muzeelor din România, a Comunității Evreilor din Cluj-Napoca – Cultul Mozaic, precum și a numeroase personalități și organizații din domeniul cultural.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația GoNEXT, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe GoNEXT.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*