Când vine vorba despre Valea Prahovei, primul gând zboară adesea spre pârtii de schi, DN1 blocat sau hoteluri aglomerate. Dar dincolo de aceste clișee turistice, se deschide o lume care merită redescoperită, cu ochii larg deschiși și cu mintea deschisă. O lume unde tradiția se întâlnește cu inovația, unde istoria respiră prin ziduri vechi, iar natura se lasă trăită, nu doar fotografiată.
În această incursiune, ne îndepărtăm puțin de traseele bătătorite pentru a face loc altor tipuri de experiențe – unele cu poveste, altele cu gust, unele terapeutice, altele spectaculoase. De la bulele aristocrate ale vinului spumant de Azuga, la poveștile imprimate în piatră ale Castelului Iulia Hasdeu, de la liniștea vindecătoare din Câmpina până la respirația largă a sportului în Cheile Grădiștei, toate scot la iveală un alt chip al Văii Prahovei. Mai profund. Mai surprinzător. Mai autentic.
Pivnițele Rhein din Azuga – efervescența unei istorii regale
Fără îndoială, Valea Prahovei abundă în povești, unele adânc înrădăcinate și animate de legende, altele care abia se scriu și care merită descoperite. Prima dată intrăm în Pivnițele Rhein din stațiunea Azuga. Încă de la intrarea pe domeniu, oaspeții sunt întâmpinați cu acel iz de solemnitate și tradiție împrumutat de la Casa de Regală a României, pentru care și este furnizor de vin spumant.
„Este construită în anul 1892 de un neamț pe nume Rhein. Până în 1903 a funcționat ca un depozit de vin, iar din 1903 până în ziua de azi, este fabrică de spumant. Noi, până în 2006, am îmbuteliat aici, iar din 2007 până azi se îmbuteliază la Ploiești. Aici facem numai fermentarea spumantului în sticlă”, dezvăluie Ion Pascu, un ghid simpatic, jovial și vorbăreț.
Vinul – explică el – se îmbuteliază cu drojdie de calitate superioară și sirop. Sticlele sunt poziționate la un unghi anume, într-un rastel special, unde rămân, asemeni unui făt, nouă luni la fermentat.
„În această perioadă, drojdiile consumă zahărul și rămâne lichidul brut. După ce drojdiile au consumat zahărul, drojdiile mor și se depun pe burta sticlei. Se formează o presiune de 7 atmosfere în sticlă – sticla rezistă până la 19-20 de atmosfere. După cele nouă luni de fermentare fiecare sticlă este agitată manual până se desface drojdia de pe sticlă, după care sticlele sunt duse în altă sală, la limpezit”, completează Ion Pascu.
La ora actuală, Pivnițele Rhein din Azuga dețin titlul de cea mai veche fabrică de spumant din țară, construită subteran, iar vinurile maturate aici iau calea altor 40 de țări în afară de România.
„Este construită din piatră de râu, cu grosimea pereților exteriori la 1,5 metri, iar pe mijlocul peretelui este un culoar care circulă aerul și menține temperatura constantă. Noi aici avem vara între 12 și 14 grade Celsius, iarna 5-6 grade Celsius. Pivnița este construită pe șine de cale ferată, cu botă din cărămidă, iar peste cărămidă este un metru de zgură izolație, care nu permite să pătrundă nici lumina, nici căldura în aceste încăperi”, mărturisește ghidul.
Pivnițele Rhein, a căror tradiție este astăzi „moștenită” și dusă mai departe de Grupul Alexandrion oferă mai mult decât o experiență de degustare de vin spumant, împerecheat cu relatări și mărturii istorice de pe vremea când abia se scriau basmele.
Doritorii se pot caza pe domeniu, în suite generoase, decorate în stil rustic cu reinterpretări moderne. Cel mai plăcut trebuie să fie vara, când ramurile de molid oferă umbră și răcoare, iar liniștea este întreruptă numai de ciripitul păsărilor. Masa se poate lua în restaurantul de pe domeniu, unde tronează un album întreg de fotografii ale Casei Regale a României, ceea ce dă o notă aparte de clasă localului și, desigur, spune o poveste.
Cheile Grădiștei – Fundata: un sanctuar sportiv la altitudine
În timp ce porțile masive ale Pivnițelor Rhein se închid agale și lăsând în urmă foșnetul discret al pădurii, poveștile cu regi și buchetul vinului spumant obținut din strugurii Munteniei și Dobrogei, pașii se îndreaptă către Cheile Grădiștei – Fundata.
Peisajele, deși modeste, sunt sublime chiar și sub perdeaua ceții dense. Popasul este la Complexul Hotelier și Sportiv Cheile Grădiștei, unde întâmpinarea se face de către proprietarul domeniului, Ovidiu Gîrbacea, distins anul trecut de Comitetul Olimpic și Sportiv Român cu Ordinul Excelenţă Olimpică.
„Cheile Grădiștei – Fundata, pe lângă a fi un complex turistic, este și un complex sportiv. Ne adresăm sportivilor de performanță, în primul rând și sportului de masă. Noi găzduim tot felul de competiții, atât de masă, cât și de performanță. Această sălă de sport am făcut-o acum 10 ani și pe aici au trecut foarte multe echipe din handbalul, baschetul, voleiul românesc și de la alte sporturi. Scrima se pregătește aici, tenisul de masă – montează 20, 30 de mese. Este o sală care a adus aici cei mai buni performeri din România”, mărturisește, cu mândrie, Ovidiu Gîrbacea.
Important de spus este că, peste doi ani, în 2027, la Cheile Grădiștei revine unul dintre cele mai relevante evenimente sportive din Europa.
„Festivalul Olimpic al Tineretului European s-a desfășurat aici în 2013. A fost un mare succes și pentru noi și pentru România. Acum deja nu mai suntem la început, atunci a fost chiar un debut. De atunci am mai găzduit încă cinci campionate mondiale din sporturile de iarnă, atât la biathlon, cât și la schi fond. De fiecare dată pot spune că am ieșit cu fruntea sus. Comunitatea mondială a sportului a apreciat foarte mult condițiile de aici”, dezvăluie Ovidiu Gîrbacea.
Din 2013 și până acum, complexul sportiv s-a modernizat considerabil și pune la dispoziția cluburilor și federațiilor sportive din România o suită de facilități de pregătire de înaltă clasă, completate de spații pentru refacerea sportivilor, cazare de bună calitate și condiții de hrănire excepționale.
Alin Gerbacea este directorul Complexului Hotelier Cheile Grădiștei și vorbește despre facilități, investiții și oportunități:
„Încercăm să aducem cât mai multe loturi de sportivi, începând cu copiii, cu juniorii, dar și loturile de profesioniști. Avem în fiecare an cantonamente de handbal; am început cu competițiile de schi fond și schi biathlon – avem singura arenă de biathlon privată din lume, încă ne mândrim cu acest lucru. Iar pe lângă acestea am început să dezvoltăm și alte discipline care sunt mai de nișă, mai puțin cunoscute, dar care au în continuare nevoie de susținere. Nu există foarte multe baze sportive care să ofere toate facilitățile printre care enumerăm partea de cazare, masă, partea de antrenament, tot ce înseamnă antrenament sportiv corespunzător disciplinei, dar în special partea de recuperare, care este de multe ori neglijată. De aceea și centrul spa este mai mult decât atât, este un centru de recuperare. Acolo sportivii pot, după fiecare antrenament, să își recapete vigoarea pentru a doua zi. Avem salină, avem mai multe saune, avem saune uscate, saune umede, avem saună de gheață pentru recuperarea de după antrenamentele mai viguroase. Hocheiștii preferă asta, dar în special rugbiștii, care au un antrenament destul de intens”, descrie Alin Gerbacea.
El mai precizează că baza sportivă de la Cheile Grădiștei – Fundata susține atât sportul de masă și de performanță, însă are posibilitatea să includă pe lista clientelei sale și zona corporatistă, prin organizarea de evenimente de diverse tipuri. În plus, facilitățile compexului sunt gândite de maniera să răspundă la nevoile adulților, dar și ale copiilor, ceea ce face din complexul sportiv și hotelier de la Cheile Grădiștei și o destinație de vacanță inedită, dar și inteligentă pentru familii.
„Să vină să facă mișcare, printre altele și asta promovăm, un turism activ, un turism sănătos, la munte, la aer curat, în aer liber dar nu numai și ne străduim să oferim serivicii cât mai corecte și cât mai atrăgătoare pentru toți”, completează Alin Gerbacea.
În luna decembrie a anului trecut, la Cheile Grădiștei a fost inaugurat terenul de hochei de dimensiuni olimpice, iar cu o lună mai devreme a fost pus în circuit și centrul spa. Ambele facilități, explică Gerbacea, se susțin energetic reciproc, în sensul în care energia utizată pentru răcirea patinoarului – căldura astfel generată – este redirecționată către centru spa, fapt care care permite un consum durabil de energie, chiar dacă întregul complex dispune deja de panouri și este, în mare măsură, independent energetic. Investiția în patinoar și centrul spa, mai spune Alin Gerbacea, trece de două milioane de euro.
„Undeva la 1,5 milioane de euro a fost alpine coaster-ul, iar toate sumele pe care le-am amintit sunt generate de afacerea de aici. Totul este reinvestit, nu avem susținere exterioară sau fonduri europene. Tot ce se câștigă se reinvestește, astfel încât să reușim să devenim o bază cât mai completă”, declară directorul Complexului Hotelier Cheile Grădiștei.
Planurile de viitor prevăd amenajarea unei arene pentru atletism, care să completeze suita celor peste 50 de sporturi care pot fi practicate în aerul tonic de munte, la Cheile Grădiștei.
„Sunt peste 50 de sporturi, multe dintre ele pot fi practicate în același timp. Avem cantonamente, cel puțin pe perioada verii, cu cel puțin 10 discipline diferite care își fac antrenamentul în același timp. Avem mai multe săli de sport, avem partea de hochei, avem mai multe săli de antrenament, cei de la haltere vin și se antrenează aici, cei de la judo, loturi olimpice nu doar juniori”, precizează Gerbacea.
SanConfind Câmpina – medicină tradițională susținută de resursele naturii
Din tihna Complexului Hotelier de la Cheile Grădiștei, la circa două ore de condus cu mașina, în Poiana Câmpina, se află cel mai mare spital privat din județul Prahova – SanConfind. Principalul avantaj pe care plusează centrul medical îl reprezintă izvoarele subterane cu apă sărată folosită în terapii de recuperare și regenerare. Mai mult decât atât, SanConfind s-a dezvoltat pe multiple discipline medicale, astfel încât poate trata de la afecțiuni dentare, la suferințe mai acute care necesită intervenții chirurgicale complexe.
„Am dezvoltat de curând intervențiile chirurgicale ortopedice însoțite de recuperarea postoperatorie în baza noastră de tratament, în care folosim două resurse naturale: apa sărată de izvor, de o concentrație apropiată Mării Moarte și nămolul de Techirghiol adus în condiții de siguranță pentru a nu-și pierde proprietățile curative”, declară Ioana Sultani, specialist marketing în cadrul spitalului privat SanConfind din Câmpina.
Centrul Medical SanConfind mizează atât pe specialitățile medicale multiple, dar mai ales pe aparatura de ultimă generație care nu face altceva decât să potențeze priceperea medicilor.
„Avem trei săli de operații de chirurgie mare și o sală de intervenții ginecologice. Aici este locul unde se tratează generații, pentru că de la naștere și până la bătrânețe puteți beneficia de tot felul de servicii: consultații, recuperare medicală cu masaje, cu tratamente, băi de sare, nămol, fizioterapie, kinetoterapie”, adaugă Ioana Sultani.
Primul copil s-a născut la SanConfind în anul 2017. De atunci peste o mie de bebeluși au venit pe lume în maternitatea acestui spital privat pentru a aduce bucurie în familiile lor.
La centrul medical SanConfind se pot face inclusiv cure de recuperare medicală pentru persoanele ocupate, care petrec foarte multe ore, în poziții inconfortabile, pe scaunul de birou. Terapeuții pricepuți și sălile special amenajate oferă, pe lângă ședințele de kinetoterapie și o mulțime de sfaturi pe care pacienții să le pună în practică pentru a menține rezultatele și pentru a nu ajunge din nou să aibă dureri și posturi nedorite ale corpului.
Castelul Iulia Hasdeu – locul unde dorul devine arhitectură și spiritul, poveste
O vizită la Câmpina nu se poate încheia fără un popas la Castelul Iulia Hasdeu sau Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu”, cum se numește construcția stranie, cu arhitectură neobișnuită și o poveste care pare desprinsă dintr-un roman gotic. Bogdan Petriceicu Hașdeu a ridicat acest castel în memoria fiicei sale, Iulia, un copil genial răpus prea devreme. Se spune că planurile i-au fost „dictate” de spiritul fetei, într-o serie de ședințe de spiritism.
A rezultat un edificiu care abundă în simboluri, elemente oculte, obiecte și însemne ezoterice, precum și o atmosferă care dă fiori trupului, nu doar minții.
Iulia, unica fiică a ilustrului om de cultură Bogdan Petriceicu Hasdeu, s-a stins din viață la doar 19 ani, luând cu ea dincolo de moarte un potențial intelectual care a îndoliat, la vremea respectivă, întreaga viață culturală a României. Nedrept de scurta existență a Iuliei a ținut-o mereu în umbra stejarului care era tatăl său, astfel încât tânăra, deși avea o inteligență remarcabilă și o educație extraordinar de aleasă, și-a ținut mereu ideile și gândurile la sertar.
„Ea avea și o deviză a ei: «prin mine însămi». Nu voia să publice nimic, nu voia să spună nimeni că este fata lui Hașdeu și are pile, așa încât nu a publicat nimic în timpul vieții. După ce moare, tatăl Bogdan găsește în cutiile de scrisori, printre cărți, printre documente, prin caietele ei, prin dulapuri, tot ce a scris ea și este dărâmat pentru că își dă seama cum ar fi fost copila lui dacă ar fi trăit. De altfel Nicolae Iorga, care era cu doi ani mai mic decât ea, chiar spune la un moment dat cum ar fi fost viața culturală și sociatatea culturală românească având-o pe domnișoara Hașdeu”, povestește directoarea Muzeului Memorial „B.P. Hasdeu” de la Câmpina, Aura Daniela Dobre.
După plecarea în Lumină a unicei sale fiice, Bogdan Petriceicu Hasdeu cade abrupt într-o disperare și depresie cauzate de neputință. Încercând să mai simtă apropierea adoratului său copil, filosoful român adună scrierile fiice sale și, postum, îi face dreptatea de a-i publica, la Paris, în original, în limba franceză, cărțile care speră că-l vor absolvi de vinovăția pe care o simte. Durerosul sentiment, însă, avea să rămână cu el până la sfârșitul vieții.
„După șase luni de la moartea ei, există această poveste cum că el ar fi vrut să ne sinucidă pentru că era foarte complicat pentru el să simtă această vinovăție. Era în București, la biroul de lucru și a intrat într-o stare de transă – asta a scris el -, mâna lui a început să scrie, cu scrisul Iuliei, în franceză: «Dragă tată, te iubesc, sunt fericită, ne vom revedea. Sper ca asta să îți fie de ajuns.» Nu i-a fost de ajuns. Din momentul acela, până la sfârșitul vieții lui, și-a dedicat existența cercetării acestui fenomen. Era la modă spiritismul (…), iar el a descoperit ceea ce noi astăzi numim fizică cuantică”, mai explică Aura Daniela Dobre.
Castelul de la Câmpina este practic un mausoleu închinat de părinte preaiubitei sale fiice. Portretele Iuliei, veșmintele sale care redau măsura trupului ei firav pot fi admirate. În casa de la Câmpina, Hasdeu organiza arhicunoscutele sale ședințe de spiritism prin care încerca s-o țină pe Iulia aproape de el și de Pământul care avea încă atâta nevoie de mintea sclipitoare a unei femei cu vocație pentru emancipare.
Pasionat de știință mai presus de alții din epoca sa, B.P. Hasdeu a studiat fizica cuantică și a făcut tot ce era omenește posibil în epoca sa pentru a capta și a menține vie energia enigmaticei Lumi de Dincolo. Dacă într-adevăr a reușit să comunice cu fiica sa ori dacă s-a pierdut în himere sinuoase, este greu de demonstrat chiar și astăzi. Cert este că a lăsat un urmă un sanctuar inedit și o suită de povești și legende ale cărora detalii încă se țes. Unii spun că lumina Iuliei încă se reflectă pe blazonul inscripționat pe ușa castelului de la Câmpinal. Alții afirmă chiar că i-au simțit prezența. Cei mai mulți însă, deși cunosc povestea, încă au de plănuit o excursie la Câmpina.
Valea Prahovei are multe de oferit, dar aceste patru obiective conturează esența unei zone în care tradiția, natura și cultura conviețuiesc armonios. Cei care nu le-au vizitat încă, pot găsi acum momentul să planifice o escapadă. Iar care le cunosc deja, cu siguranță se gândesc că merită să le redescopere cu ochi noi – pentru că istoria și frumusețea lor nu încetează niciodată să fascineze.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment