La aproximativ 70 de kilometri nord de Stockholm, Suedia își dezvăluie un chip diferit de cel al capitalei. Uppsala nu are nevoie de monumentalitatea unui mare oraș pentru a-și face simțită importanța. Este suficient să mergi la pas prin centrul său, printre clădirile universitare, parcurile îngrijite și edificiile care păstrează urmele mai multor secole de istorie, pentru a înțelege că aici viața orașului și lumea academică au crescut practic împreună.
Uppsala este unul dintre cele mai vechi și mai interesante orașe universitare din Suedia, iar studenții fac parte din identitatea sa cotidiană. Universitatea a fost fondată în 1477, cu autorizarea Papei Sixtus al IV-lea, și este cea mai veche universitate din Suedia și din întregul spațiu nordic. Astăzi are aproximativ 50.000 de studenți și continuă să fie unul dintre marile centre europene de educație și cercetare.
Cinci secole de viață academică au lăsat urme pretutindeni. Uppsala este acel gen de oraș în care istoria științei nu rămâne închisă în manuale, pentru că numele unor savanți pe care îi cunoaște aproape toată lumea sunt legate direct de aceste locuri. Unul dintre ei este Anders Celsius, născut în Uppsala în 1701 și devenit profesor de astronomie al universității în 1730. Celsius a conceput scara de temperatură care îi poartă astăzi numele și a avut inițiativa înființării Observatorului Astronomic din Uppsala, finalizat în 1741.
Un detaliu savuros al istoriei științei este că scara originală propusă de Celsius funcționa invers față de cea utilizată astăzi: 0 marca punctul de fierbere al apei, iar 100 punctul de îngheț. Termometrul lui Celsius s-a păstrat, iar în colecțiile universitare se află astăzi atât instrumente asociate savantului, cât și jurnalul său meteorologic. Observațiile începute la Uppsala în secolul al XVIII-lea fac parte dintr-una dintre cele mai îndelungate serii de măsurători meteorologice din lume.
Orașul poartă însă și amprenta altui savant suedez cunoscut în întreaga lume, Carl Linnaeus – Carl von Linné –, profesor la Uppsala și unul dintre părinții taxonomiei moderne. Tocmai această densitate neobișnuită de istorie academică face ca Uppsala să ofere o experiență diferită față de un city-break clasic. Nu vizitezi doar clădiri frumoase, ci intri într-un spațiu în care, vreme de sute de ani, generații de cercetători au încercat să înțeleagă lumea, de la plante și anatomia corpului uman până la astronomie și temperatură.
La început de toamnă, atmosfera universitară primește și o importantă componentă multiculturală. În septembrie, piețele și străzile orașului găzduiesc evenimente culturale și gastronomice care aduc împreună tradiții din diferite colțuri ale lumii. În 2026, de exemplu, Uppsala International Food Festival se desfășoară în perioada 15–20 septembrie în Vaksala torg, unde aproximativ 40 de standuri reprezintă gastronomia a 23 de țări. Tot în septembrie, Kulturnatten transformă Uppsala pentru o zi într-o uriașă scenă culturală, cu sute de manifestări de muzică, dans, teatru, film și artă.
Este una dintre acele situații în care caracterul internațional al unui oraș universitar devine vizibil în stradă. Costumele tradiționale, muzica, dansurile și aromele preparatelor din diferite bucătării ale lumii se amestecă într-un decor profund scandinav, iar experiența poate deveni una dintre surprizele unei vizite la început de toamnă. Uppsala își menține intactă identitatea suedeză, dar faptul că primește an de an zeci de mii de studenți contribuie inevitabil la atmosfera sa cosmopolită.
Deasupra acestei lumi universitare se ridică cele două turnuri ale Catedralei din Uppsala, reperul care domină silueta orașului și care poate fi zărit din numeroase puncte ale centrului. Istoria actualei catedrale începe în Evul Mediu, după mutarea sediului arhiepiscopal din Gamla Uppsala către noul centru urban. Lucrările au durat generații, iar edificiul a fost consacrat în 1435. Arhitectura sa gotică și dimensiunile impresionante o transformă într-unul dintre cele mai importante monumente religioase ale Suediei.
Catedrala impresionează încă de la prima vedere prin turnurile înalte, liniile verticale ale arhitecturii și proporțiile monumentale. La interior, bolțile ample conduc privirea spre înălțime, vitraliile filtrează lumina în tonuri colorate, iar spațiul păstrează acea solemnitate specifică marilor catedrale europene. Dar frumusețea arhitecturală reprezintă doar o parte din poveste, pentru că edificiul este profund legat de istoria politică, religioasă și intelectuală a Suediei.
Regii și reginele Suediei au fost încoronați aici până în 1719, iar capelele catedralei au devenit de-a lungul timpului locuri de veci pentru personalități majore ale istoriei țării. Regele Gustav Vasa și două dintre soțiile sale sunt înmormântați aici, dar necropola nu este rezervată exclusiv regalității. Tot în Catedrala din Uppsala își doarme somnul de veci Carl Linnaeus, iar printre personalitățile înhumate aici se numără și Nathan Söderblom, arhiepiscop și laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Apropierea dintre catedrală și universitate spune, de fapt, foarte mult despre istoria orașului. În Uppsala medievală, religia și educația erau profund legate, iar arhiepiscopul Jakob Ulvsson a fost cel care a inițiat demersurile pentru înființarea universității. Astfel, la numai câteva minute de mers pe jos unele de altele, edificiile universitare și catedrala păstrează două dintre marile dimensiuni care au modelat orașul vreme de secole: credința și cunoașterea.
Poate nicăieri această poveste academică nu devine însă atât de concretă și de surprinzătoare precum la Gustavianum. Clădirea, ridicată în anii 1620 și numită după regele Gustav al II-lea Adolf, este cea mai veche construcție păstrată a Universității din Uppsala. Regele donase fonduri și teren pentru noua clădire universitară, care avea să cuprindă săli de curs, camere pentru studenți, bibliotecă, bucătărie și chiar spații pentru depozitarea berii și vinului profesorilor. Gustavianum a rămas principala clădire a universității până în 1887, iar din 1997 funcționează ca muzeu universitar.
În interior se află un adevărat tezaur construit de-a lungul secolelor. Colecțiile Gustavianum numără sute de mii de obiecte provenite din perioade și spații geografice foarte diferite: artefacte ale Egiptului antic și ale lumii mediteraneene, descoperiri arheologice nordice, artă, monede, obiecte istorice și instrumente științifice. O parte dintre ele au fost folosite efectiv de profesorii și cercetătorii Universității din Uppsala în activitatea didactică și științifică, astfel încât muzeul nu spune doar istoria lumii, ci și istoria felului în care oamenii au încercat să o studieze.
Tocmai aici apare unul dintre cele mai interesante contraste ale vizitei. Într-o clădire care aparține unei universități suedeze găsești obiecte provenite din Egiptul antic, ceramică greacă și romană, monede, opere de artă și instrumente cu care savanții de acum câteva secole făceau experimente. Printre piesele celebre ale colecției de istorie a științei se numără inclusiv termometrul lui Anders Celsius, alături de instrumente asociate altor cercetători care au marcat istoria științei suedeze.
Cea mai spectaculoasă încăpere a Gustavianum se află însă sub cupola clădirii. Teatrul anatomic a fost construit în 1662–1663 la inițiativa profesorului Olof Rudbeck cel Bătrân, după modelul unui teatru similar pe care acesta îl văzuse la Leiden, în Țările de Jos. Amenajat ca un amfiteatru, spațiul putea primi aproximativ 200 de spectatori, care stăteau în jurul mesei pe care erau efectuate disecțiile. Lumina naturală pătrundea prin ferestrele dispuse sub cupolă, într-o perioadă în care electricitatea se afla, evident, la câteva secole distanță.
În secolul al XVII-lea, disecția era și lecție, și demonstrație publică. Studenții și profesorii urmăreau anatomia corpului uman direct, iar la unele demonstrații putea participa și public plătitor. Rudbeck considera teatrul anatomic un instrument prin care nivelul educației medicale putea fi ridicat, iar forma concentrică a amfiteatrului permitea spectatorilor să urmărească procedurile de foarte aproape. Privit astăzi, spațiul are ceva deopotrivă fascinant și neliniștitor: lemnul, galeriile foarte înguste și masa centrală reconstruiesc atmosfera unei epoci în care medicina modernă abia începea să își definească metodele.
Astăzi, evident, nimeni nu mai desfășoară acolo demonstrații anatomice în sensul de acum câteva secole. Spațiul este însă folosit și pentru activități contemporane care exploatează într-o manieră ludică ideea de „disecție”. În cadrul unor asemenea exerciții, ceea ce ajunge simbolic sub lupa participanților nu mai este anatomia corpului, ci identitatea unei persoane: felul în care se îmbracă, trăsăturile vizibile, gesturile și indiciile prin care ceilalți încearcă să îi construiască un portret. Jocul devine astfel un soi de „disecție filosofică”, o reinterpretare amuzantă a funcției istorice a încăperii și, în același timp, un exercițiu despre percepție și despre cât de repede îi citim pe cei din jur.
Experiența întregului muzeu universitar este, de fapt, inedită tocmai prin acest amestec de epoci și domenii. În câteva încăperi treci de la civilizații antice la istoria medicinei, de la instrumente științifice la artă și de la obiecte utilizate în cercetare la unul dintre cele mai neobișnuite amfiteatre universitare păstrate în Europa. Gustavianum nu este doar un muzeu amplasat într-o universitate, ci chiar memoria materială a unei instituții care acumulează cunoaștere de aproape 550 de ani.
Uppsala se pretează foarte bine unei asemenea explorări la pas. Centrul este suficient de compact pentru ca principalele repere istorice și universitare să poată fi legate într-o plimbare, iar atmosfera este diferită de agitația unei mari capitale europene. Studenții, bicicletele, cafenelele, clădirile vechi și spațiile verzi dau orașului un ritm calm, în care istoria nu este izolată în câteva obiective turistice, ci rămâne vizibilă în țesutul urban.
Pentru turiștii români care vor să includă Uppsala într-o călătorie scandinavă există și variante organizate. Christian Tour include Uppsala în circuitul său dedicat fiordurilor și Scandinaviei, pe un traseu care pornește din Stockholm și continuă spre Norvegia și Danemarca. În program, vizita la Uppsala cuprinde centrul istoric, Catedrala și o incursiune la Gamla Uppsala, vechiul centru precreștin aflat la câțiva kilometri de oraș.
Accesul din România către Suedia este facilitat și de conexiunile aeriene directe. AnimaWings are Stockholm între destinațiile sale, iar un zbor direct București–Stockholm, în 2026, are o durată de aproximativ trei ore. Din Stockholm, Uppsala poate fi inclusă ușor într-un circuit prin această parte a Suediei.
Poate că tocmai aceasta este surpriza pe care Uppsala o rezervă turiștilor săi: un oraș de dimensiuni mult mai temperate decât Stockholm reușește să concentreze o parte impresionantă din istoria Suediei. Aici, regii au fost încoronați sub bolțile catedralei, savanții au schimbat felul în care măsurăm și clasificăm lumea, studenții au urmărit primele lecții de anatomie în jurul unei mese de disecție, iar o universitate fondată în Evul Mediu continuă să dea ritmul orașului după mai bine de cinci secole.
Descoperită la pas, Uppsala nu își spune povestea printr-un singur monument spectaculos, ci prin legăturile nebănuite dintre toate aceste locuri. De la turnurile catedralei la sălile Gustavianum și de la numele lui Anders Celsius la studenții care traversează astăzi străzile pe biciclete, trecutul și prezentul se întâlnesc firesc. Este un oraș în care istoria cunoașterii a rămas vie, iar pentru câteva ore turistul poate intra și el în această poveste, într-un decor scandinav în care știința, credința, tradiția și viața universitară continuă să împartă aceleași străzi.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment