FOTO VIDEO Serbia de poveste, la doar câteva ore de România: Drvengrad, Mokra Gora și Zlakusa – evadare între natură, cultură și tradiție

Parcul natural Mokra Gora din Serbia. FOTO Ovidiu Oprea

Într-o lume aflată mereu în mișcare, în care timpul liber devine un lux, vacanțele aproape de casă sunt din ce în ce mai accesate de către români. Iar când spui „vacanță aproape de casă” și ai vrea altceva decât Bulgaria, Grecia sau Turcia, Serbia poate fi o surpriză plăcută! La doar câteva ore de mers cu mașina, de la granița de sud-vest a României, Serbia ascunde o comoară neștiută de mulți: o regiune pitorească, desprinsă parcă dintr-un film vechi, unde tradiția respiră prin fiecare colț de sat, iar natura oferă un spectacol neîntrerupt.

Drvengrad, satul de lemn construit de celebrul regizor Emir Kusturica, împreună cu spectaculoasa zonă montană Mokra Gora și pitorescul sat de olari Zlakusa, compun un traseu de vacanță care cucerește din ce în ce mai mulți români. Prețurile accesibile, ospitalitatea localnicilor, bucătăria sârbească autentică și peisajele de carte poștală transformă această zonă a Serbiei într-o destinație de neratat pentru oricine caută o evadare autentică. Zona, situată în sud-vestul Serbiei, aproape de granița cu Bosnia-Herzegovina, este accesibilă cu mașina, din vestul României, în aproximativ 5-7 ore, cel mai comod traseu fiind Timișoara – Vršac – Užice, cu o infrastructură rutieră foarte bună și peisaje ce adaugă atractivitate călătoriei.

Drvengrad – satul de lemn din visul lui Emir Kusturica

Construit din pasiune pentru cinematografie și tradiție, Drvengrad (în traducere: „orașul de lemn”)  este un micuț sat etnografic, situat pe dealul Mećavnik din parcul natural Mokra Gora. Aflat la adăpostul culmilor munților Zlatibor, Drvengrad este un sat-muzeu, produs al imaginației marelui regizor de film Emir Kusturica, fiind construit, inițial, pentru producția filmului său „Viața e un miracol”.

Satul mai este cunoscut și sub numele de Küstendorf, adică „Orașul lui Kuste” (așa cum îl alintă sârbii pe Kusturica. Aici, casele de lemn păstrează stilul rustic autentic al satelor sârbești, iar atmosfera este una aparte, liniștită, dar plină de viață în același timp, cu mici cafenele, o biserică de lemn, dedicată Sfântului Sava, fondatorul bisericii creștine ortodoxe autocefale sârbe, dar și un cinematograf și o galerie de artă, toate adunate (la propriu, se poate spune!) într-un cadru ce pare încremenit în timp.

Sunt câteva perioade în care atmosfera se animă, iar una dintre acestea este la sfârșitul lunii ianuarie, când are loc Festivalul internațional de film „Kustendorf”, organizat de Emir Kusturica. Festivalul este dedicat tinerilor cineaști din întreaga lume, care au asfel șansa de a întâlni nume consacrate ale cinematografiei mondiale. La ediția din acest an, a 18-a, invitat de onoare a fost regizorul român Bogdan Mureșanu, cu ultima sa producție „Anul Nou care n-a fost” (2024) și un work-shop foarte apreciat de către tinerii regizori și actori participanți la festival. De-a lungul anilor, actorii Johnny Depp și Gael Garcia Bernal, dar și regizorii Nikita Mikhalkov, Jim Jarmusch și Abbas Kiarostami s-au numărat printre vedetele care au onorat „Kustendorf Film and Music Festival”.

În centrul satului, se află o piață pavată cu blocuri de lemn și înconjurată de cabane autentice din bușteni, aduse din locațiile lor originale și așezate pe fundații din piatră. Străzile sunt numite după celebrități, precum revoluționarul cubanez Ernesto Che Guevara, fotbalistul argentinian Diego Armando Maradona sau tensimanul sârb Novak Djokovic, actorul sârb Miodrag Petrović Čkalja și celebrii regizori de film Federico Fellini și Ingmar Bergman. Strada principală poartă scriitorului Ivo Andrić, singurul scriitor sârb onorat cu Premiul Nobel pentru literatură (1961).

O experiență inedită, pentru oricine ajunge aici, este să petreacă o noapte în găzduirea uneia dintre căsuțele tradiționale din interiorul satului, multe fiind transformate în pensiuni și oferind cazare pentru aproximativ 200 de persoane, în apartamente și camere duble sau single, la diferite niveluri de confort. Evident, restaurantele din zonă oferă celebrele preparate culinare tradiționale sârbești, de la ciorbe și brânzeturi locale, până la specialități la grătar, însă este prezentă și bucătăria internațională. În plus, liniștea locului, peisajele montane și multiplele posibilități de a petrece timpul în aer liber (drumeții, plimbări cu bicicleta, seri de proiecții și focuri de tabără) transformă micuța stațiune într-o alegere perfectă pentru o doză sănătoasă de relaxare și inspirație.

Mokra Gora – unde trenul urcă muntele

Mokra Gora este o destinație perfectă pentru iubitorii de natură și aventură. Principala atracție este faimoasa mocăniță Šargan Osmica (Šargan Opt), trenul istoric tras de o locomotivă cu aburi fabricată în… România! Prețul unei călătorii, pe acest traseu unic, în lungime de 15 km (Mokra Gora – Šargan Vitasi – Mokra Gora), este de 1200 dinari sârbești (50 de lei), copiii cu vârste între 6 și 14 ani plătind doar jumătate din valoarea biletului. Traseul, în formă de opt pe o cale ferată cu ecartament îngust, o capodoperă inginerească, este singurul din lume care oferă o astfel de combinație de tuneluri (nu mai puțin de 22!) și poduri, cu o diferență de altitudine de 300 de metri dintre Mokra Gora și Šargan. Întreaga călătorie este un festival de priveliști amețitoare, printre păduri dese și văi adânci. Trenul are patru vagoane, unele cu aspect rustic, cu banchete din lemn și care, pe timp de iarnă, sunt încălzite cu ajutorul unui godin cu lemne. Dealtfel, întreaga zonă este ideală pentru drumeții, un veritabil paradis pentru fotografi, iar aerul curat de munte și liniștea locului completează experiența. Dacă v-ați hotărât să petreceți întreaga zi la Mokra Gora, atunci după-amiaza o puteți rezerva unei vizite la izvorul termal din apropiere, unde vă puteți răsfăța simțurile cu o baie relaxantă. Dealtfel, în Mokra Gora, natura oferă un refugiu autentic, departe de agitația orașelor, iar perioadele ideale pentru a vizita zona sunt primăvara târzie și începuturile de toamnă, când temperaturile sunt plăcute, iar fluxul de turiști este mai redus. Bineînțeles, și iarna are farmecul ei, transformând întreaga zonă într-un tărâm alb, de poveste.

Zlakusa, locul în care ne dăm întâlnire cu tradiția olarilor, vie și palpabilă!

Pe drumul de întoarcere acasă, la o oră de mers cu mașina de la Mokra Gora, în satul Zlakusa, meșteșugul transformării lutului prinde viață. Aici, olăritul nu este doar tradiție, este un mod de viață. Vasele de Zlakusa, celebre pentru rezistența lor la temperaturi mari, sunt ideale pentru orice bucătar care se respectă. Turiștii români regăsesc aici nu doar meșteșugul comun al olăritului, practicat de secole și în zone din țara noastră, precum Horezu sau Corund, ci și respectul localnicilor pentru valorile rurale și ospitalitate. Vizita unui atelier de olărit oferă o experiență interactivă, educativă și emoționantă, dar și șansa de a modela propriul obiect de lut. Ceramica este realizată dintr-un amestec unic de argilă și piatră, printr-o tehnică transmisă din tată în fiu, generație după generație, de-a lungul a secole de istorie. După vizita la atelier, prânzul poate fi luat într-o gospodărie locală, unde gazdele vă vor impresiona cu ospitalitatea lor, dar mai ales cu bucatele tradiționale gătite la cuptor de piatră, o incursiune completă în cultura rurală sârbească. Mai mult ca sigur, din „meniu” nu va lipsi celebra Rakjie, pe care șoferii o pot lua… la pachet!

Așadar, pentru românii care caută o escapadă autentică, accesibilă și profund conectată la rădăcinile și tradițiile balcanice, Serbia rurală are oferta perfectă. Drvengrad, Mokra Gora și Zlakusa nu sunt doar trei puncte pe hartă, ci trei motive să redescoperim frumusețea și farmecul unei Europe aproape uitată, caldă și vie, cu parfum balcanic și mult suflet.

Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.

Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația GoNEXT, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe GoNEXT.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*