FOTO VIDEO Plovdiv – orașul bulgăresc încărcat de istorie. Turiștii pot vedea 200 de situri arheologice, un amfiteatru roman, temple și vile cu fresce impresionante

Amfiteatrul Roman din Plovdiv. FOTO Adrian Boioglu

Care este rețeta secretă pentru succesul în turism a vecinei noastre Bulgaria? Este întrebarea care-i bântuie pe decidenții noștri din industria ospitalității de mai bine de un deceniu, de când ne chinuim ca să-i ajungem din urmă pe bulgari, invidioși pe succesul lor fulminant din ultimul sfert de secol. Bulgarii spun că o vacanţă în țara lor înseamnă mult mai mult decât calculul unui preţ: înseamnă servicii garantate, confortul dorit, surprize plăcute şi experiențe de neuitat. Este secretul lui Polichinelle.

De fapt, nici măcar nu este un secret şi nici nu se poate fură sau copia. Recent, Uniunea Europeană a ales un oraș din Bulgaria (alături de unul din Italia) pentru a deveni Capitală Culturală Europeană în 2020. Alegerea europenilor a fost Plovdiv (iar din Italia au ales Matera).

Vestea desemnării a produs un val de bucurie la Sofia, iar după ce entuziasmul s-a mai domolit, bulgarii s-au pus (din nou) pe treabă. Gospodărește, au început să facă planuri, să îmbunătățească lucruri, să pregătească destinații, și cel mai important – experiențe de neuitat pentru vizitatorii ce le vor trece pragul.

Recent s-a încheiat la Plovdiv Conferința Internațională în Turism la care au fost invitați experți în branșă din 13 țări: Turcia, Germania, Ucraina, Cipru, Italia, Marea Britanie, Maroc, Macedonia, Croația, Slovacia, România, Suedia și Nigeria. Cu toții și-au exprimat ideile, iar bulgarii au stat și-au ascultat.

“De fapt noi am început toate aceste preparative în 2012 când orașul Plovdiv se pregătea pentru cursa de a câștiga titlul de Capitală Europeană a Culturii. La acel moment am hotărât să facem orașul mult mai cunoscut nu doar în Bulgaria ci și în Europa.

Nu multă lume auzise la ora aceea de Plovdiv; nu conta că avem multe culturi și civilizații, că ne conservăm teatrele antice și vechiul oraș. În fine, noi am decis ca să folosim proiectul și titlul ăsta ca pe un instrument de marketing care să promoveze orașul peste hotare” spune Radost Ivanova, director de marketing al proiectului European Capital of Culture.

Plovdiv este al doilea oraș al Bulgariei, are 345.000 de locuitori și este situat în centrul țării. Ca să ne dăm seama de amploarea muncii și a strategiei pregătite pentru anul viitor când va fi Capitală Culturală Europeană, să ne uităm un pic pe cifre: primăria a pregătit 300 de proiecte și 500 de evenimente în peste 70 de locuri din oraș. Ne mai mirăm că peste două milioane de turișți sunt așteptați în Plovdiv? Nu.

Până recent nu se vorbea prea mult de Plovdiv deși el este extrem de ofertant. Grație culturii sale milenare, orașul este foarte bogat în istorie, având la suprafață mai bine de 200 de situri arheologice. Amfiteatrul Roman a fost construit cu 2 secole înaintea erei noastre. Stadionul Roman e unul dintre cele mai mari structuri romane din Balcani.

Mai sunt ruinele Agorei, încă un teatru, rămășițele unui apeduct, temple și vile cu fresce impresionante. Atrage în mod deosebit o mică basilică paleocreștină, bine păstrată, cu frescele intacte și planul de construcție ușor de deslușit. Este cea mai nou scoasă la suprafață de către arheologi.

“Bazilica paleo-creștină a fost găsită acum câțiva ani și restaurată. E unul din siturile arheologice care ilustrează arta strămoșilor noștri din secolele 3 – 4 e.n. Aici vedem cum se construiau basilicile, după regulile speciale ale epocii în ceea ce privește construcția acestui tip de clădiri.

Este o basilică mică, pentru că este construită lângă zidul orașului, aproape de drumul de acces, pentru călătorii care intrau și se rugau să aibă o călătorie sigură. Însă orașul avea și o bazilică mult mai mare în acele vremuri”, spune ghid de turism Petia Peytcheva.

Marea Bazilică despre care vorbește Petia Peytcheva a fost construită câteva sute de ani mai târziu. A fost numită Bazilica Episcopală din Philippopolis – numele grecizat al orașului Plovdiv – și a avut o viață tumultuoasă.

La doar două sute de ani de când a fost gata, a fost distrusă în timpul năvălirilor barbare, când 100 de mii de slavi au măturat și au terorizat Balcanii. În anul 577 e.n. fost abandonată și demolată bucată cu bucată, pentru materiale de construcție. Povestea ei a fost adusă în atenție la Conferință Internațională în Turism din Plovdiv.

“Această întâlnire internațională pe teme de turism face parte din calendarul cultural Plovdiv. Punem accent pe Bazilica Episcopală Philippopolis și pe obiectivele turistice care vor fi deschise anul viitor: vă arătăm de acum ce va fi și ce vor vedea turiștii atunci.

La fiecare întâlnire a turismului de genul acesteia încercăm să venim cu ceva diferit și să-i surprindem în fiecare an așa că eu cred că e foarte interesant să fii în Plovdiv, cu atât mai mult în anul care vine, când vom fi capitală culturală europeană. Avem multe de arătat!”, spune Juliana Yordanova, director de marketing la Ancient Plovdiv Municipal Institute.

Plovdiv își prezintă cu mândrie patrimoniul și cultura adunate într-o istorie de 8.000 de ani. Totul este bine conservat, iar turismul înflorește de la an la an. Centrul Vechi e plin cu străzi pavate cu piatră şi case tradiţionale, construite în stil bulgar şi turc. Guvernul de la Sofia a investit 20 de milioane de euro în îmbunătățirea infrastructurii orașului. Este o sumă amețitoare pe care niciun oraș din România nu a primit-o până acum.

“Trebuie să fim pregătiți să întâmpinăm o mulțime de probleme cu care se va confrunta orașul. Când câștigi pe merit titlul de Capitală Culturală Europeană înseamnă că te pricepi să te confrunți cu multe probleme cărora să le găsești și rezolvare. Asta înseamnă să-ti faci orașul mult mai cunoscut și să vii în întâmpinarea problemelor sociale și de natură etnică.

Să organizezi diverse evenimente la scară diferită, de la cele mai mici workshopuri până la cele mai mari, de care orașul și regiunea are nevoie. Mai sunt câteva aspecte la care ar trebui să lucrăm. Mulți artiști vor veni în Plovdiv că să-și arate măiestria și asta e un câștig și pentru localnici, care au șansa ca să-i vadă”, spune Radost Ivanova, director de marketing al proiectului European Capital of Culture.

Bulgaria are un alt fel de abordare a problemelor locale în raport cu puterea centrală.  Guvernul de la Sofia lucrează îndeaproape cu municipalitatea și cu investitorii locali ca să dezvolte o strategie pentru un turism durabil. Nu-i interesează doar anul 2020 în care Plovdiv e Capitală Culturală Europeană, ci și anii de după.

Și nu doar strategia e importantă, ci și planul concret de acțiune, foarte clar: cum pot coopera minsterul turismului cu celelalte instituții relevante în context  – transport, mediu, educație și servicii sociale. Toate au rolul lor în acest produs turistic pe care-l oferă Bulgaria în general, vizitatorilor săi.

“Turiștii români sunt unii din cei mai importanți pentru Bulgaria și mă folosesc de acest prilej pentru a mulțumi fiecărui turist român care ne-a vizitat țara. România e importantă pentru noi nu doar ca piață comercială ci și ca partener strategic și prieten.

Lucrăm împreună la proiectul bazinului Dunării ca obiectiv turistic dar și la alte proiecte transfrontaliere”, a declarat pentru Go NEXT, Nikolina Angelkova, ministrul turismului din Bulgaria.

Turismul este cea mai importantă industrie a Bulgariei. În fiecare an are mai mulţi turişti decât populaţia ţării și asta spune tot.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația GoNEXT, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe GoNEXT.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*