La Ipotești, timpul pare să se oprească exact în clipa în care copilul Eminescu descoperea lumea, iar ecoul pașilor băietului care cutreiera păduri încă vibrează în spațiul vechii și vastei gospodării a familiei Eminovici. Poetul nepereche al românilor, Mihai Eminescu, s-a născut la Botoșani, însă spiritul său rămâne adânc înrădăcinat la Ipotești – locul unde și-a petrecut copilăria.
Memorialul închinat Luceafărului se ridică pe fosta moșie a căminarului Gheorghe Eminovici. Magda Atănăsoie este muzeograf al Memorialului Ipotești și dezvăluie cu pasiune povestea familiei în care s-a născut geniul literaturii românești:
„Bine ați venit la Ipotești! Vă aflați în casa memorială a familiei Eminovici, casă în care și-a petrecut copilăria marele nostru poet Mihai Eminescu. El s-a născut la Botoșani, la 15 ianuarie 1850, într-o casă aflată în centrul vechi al orașului, iar aici, la Ipotești, familia sa s-a mutat definitiv în 1855. Copilul Eminescu avea doar cinci ani când a cunoscut îndeaproape tărâmul Ipoteștilor”.
La Ipotești, Gheorghe și Raluca Eminovici au ridicat o casă mândră pentru acele vremuri, compusă din trei camere: salonul, camera părinților – astăzi amenajată ca biroul lui Gheorghe Eminovici – și camera fetelor, Mihai Eminescu având patru surori. Poetul, cu cei șase frați ai săi, își avea odaia într-o anexă a casei principale – atenansa – construită pe același domeniu de 420 de ha.
„Casa în care ați pășit astăzi este o reconstrucție a casei vechi. Cea autentică, din păcate, s-a dărâmat în 1924 pentru că nu a mai fost locuită și îngrijită de autoritățile vremii. Actuala casă este o reconstrucție după exact aceeași structură”, susține Magda Magda Atănăsoie.
Nu doar imobilul original în sine s-a pierdut sub povara vremurilor, ci și cea mai mare parte a obiectelor care au aparținut familiei Eminovici. Memorialul actual este mai degrabă o reconstituire a vechii gospodării în jurul câtorva piese de mobilier, țesături, obiecte personale, cărți și fotografii care au aparținut de altfel numeroasei familii cu 11 copii.
Mihai Eminescu a locuit într-o casă generoasă, cu o bibliotecă vastă ce le-a deschis încă din fragedă pruncie apetitul pentru învățătură lui și fraților săi. De altfel, cultura generală, creativitatea și capacitatea dezvoltată a gândirii critice au fost adevărata avere a lui Mihai Eminescu. Poetul a dus o viață materială austeră, s-a mutat des, iar din bunurile sale s-au păstrat extrem de puține. Contemporanii săi își aminteau că ducea mereu cu sine oriunde a locuit cufărul cu manuscrise și cărți, tezaurul său cel mai preț: cunoașterea.
În muzeul tematic de la Ipotești se găsesc bastonul cu mâner din fildeș pe care Eminescu l-a primit cadou de la societatea Junimea și trusa de grime – cutia cu machiaje, cu monograma sa, din vremea când cocheta intens cu arta teatrală. Puțini sunt poate cei care știu că, de la 14 la 19 ani, tânărul Eminescu a călătorit prin țară cu diverse trupe de teatru, îndeplinind mai multe atribuții de la sufleur, la copist de roluri și chiar actor în roluri secundare.
„Nu știu dacă pot vorbi doar despre un obiect ca fiind cel mai emblematic pentru Mihai Eminescu, pentru că toate au legătură cu el sau cu familia sa. Aici la Ipotești există o atmosferă specifică zonei. Dacă îl cauți pe Eminescu și respiri aerul Ipoteștiului, îl găsești, îl simți. Eminescu este foarte prezent în orice”, remarcă muzeograful casei memoriale.
Memorialul de la Ipotești adăpostește și două obiecte foarte inedite care fac trimitere la începutul și sfârșitul existenței materiale a omului Mihai Eminescu. Este vorba de cristelnița în care a fost creștinat poetul și, la polul opus, o copie a măștii sale mortuare – o emblemă poate macabră a unei epoci, dar și un juvaier istoric ce poartă amprenta fidelă a chipului cu care geniul literaturii românești a părăsit această lume, pe 15 iunie 1889.
„Când Eminescu a plecat să scrie în alte zări, s-a întâmplat ca unul dintre prietenii săi, sculptorul Flip Marin, să se afle în București și așa i s-a făcut această mască mortuară. Mai sunt câteva prin țară, nu sunt cunoscuți toți proprietarii, dar se estimează că există șase astfel de măști răspândite prin țară”, dezvăluie Magda Atănăsoie pentru GoNEXT.
Memorialul de Ipotești găzduiește și un muzeu simbolic dedicat lui Mihai Eminescu – un univers care așterne în fața vizitatorilor întreaga constelație care a dus la formarea Luceafărului, i-a hrănit creația și i-a conturat personalitatea devenită astăzi mistică. Magdei Atănăsoie îi place să numească muzeul un portal către alte epoci, de la obârșia familiei Eminovici, la anii de studiu de la Cernăuți, ascensiunea literară sub îndrumarea filologului Aron Pumnul, primele versuri așternute pe hârtie, portretul „nașului său literarar”, Iosif Vulcan, Junimea, anii de studiu de la Viena unde are loc și providențiala sa întânire cu Veronica Micle, muza celor mai sublime versuri de dragoste scrise de Eminescu.
„Dacă vreți să îl cunoașteți pe Eminescu, dacă vreți să îl simțiți aproape, Ipoteștiul este locul ideal. În orice colț al spațiilor muzeale putem găsi ceva din spiritul eminescian”, îndeamnă muzeograful Magda Atănăsoaie.
Deși a trăit impetuos, în orașe mari, înconjurat de personalități deosebit de marcante ale vieții culturale de secol XIX, Ipoteștiul copilăriei se regăsește aproape în fibra fiecărui vers eminescian. Aici poetul a înmuiat pentru prima dată penița în cerneală pentru a așterne pe hârtie mai întâi literele alfabetului, iar mai apoi gânduri și emoții al căror ecou nu s-a estompat niciodată.
Memorialul Ipotești poate fi vizitat pe tot parcursul anului, iar ghizii muzeului oferă tururi care completează perfect nu doar atmosfera locului, ci modul în care vei reciti versurile poetului nepereche.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment