Odată ajuns în Valea Almăjului, e ca și cum ai păși peste culorile unui tablou viu, pictat cu migală, cu grijă, de către natură și de către oameni deciși să nu-și uite rădăcinile. Situată în sud-vestul României, în județul Caraș-Severin, această vale este una dintre cele mai pitorești și mai puțin cunoscute destinații turistice din țară. O zonă unde turismul de masă n-a atins pragul distructiv, iar oamenii și locurile și-au păstrat farmecul autentic.
Claudiu Vatau, promotor al turismului din zonă și proprietar al Casei Zina, spune despre Valea Almăjului că este asemeni unei grădini neatinse, căreia i se mai spune și Valea Miracolelor. El este unul dintre cei care pun umărul, concret, la menținerea vitalității acestei regiuni.
„Ca să vii în Valea Almăjului ai nevoie de o săptămână, ai nevoie de timp pentru relaxare, ai nevoie de timp ca să descoperi, ai nevoie de timp să simți, să poți pleca mai departe, acasă, să povestești și, de ce nu, să revii”, afirmă acesta.
Itinerar de o săptămână – de la cascade la mori de apă
Oferta turistică este variată și surprinzătoare: de la natură spectaculoasă la experiențe culturale și culinare, susține Claudiu Vatau.
„Poți să începi experiența Valea Almăjului cu o drumeție la Cascada Moceriș, fie pe jos, fie pe bicicletă, sau chiar un safari. Poți să vezi Gospodăria cu struți din satul Moceriș, o experiență inedită pentru familiile cu copii.”
De asemenea, el enumeră: Cascada Bigăr, lacul Miniș, Cheile Nerei – cele mai lungi din România, cu o întindere de 22 de kilometri. Rezervația de mori de apă de la Rudăria, lacurile și peșterile din Banatul Montan.
„Poți vizita almăjenii la ei acasă, poți avea experiențe culinare, poți face o excursie cu trenul de la Oravița la Anina”, completează Vatau.
Casa Zina – tihnă și tradiție sub același acoperiș
Pe firul apei și al poveștii, drumul ne poartă la Casa Zina, o pensiune cochetă din Lăpușnicu Mare, un loc gândit pentru familii, grupuri de prieteni și turiști în căutare de liniște. Aici, tradiția și confortul modern se împletesc armonios.
„Avem un număr de șase locuri de cazare, dar pot veni grupuri de prieteni pentru a-și petrece zile de naștere sau altfel de evenimente la Casa Zina. Prețurile oscilează între 500 și 700 de lei pe noapte, pentru întreaga casă, cu acces la grădină și la ciubărul din curte”, spune Claudiu Vatau.
Una dintre atracțiile speciale pentru turiști este „atelierul de plăcinți” organizat de gospodinele din sat. Este un fel de ritual al bucuriei, în care turiștii sunt invitați să frământe, să umple și să prăjească langoși cu brânză sau cu dulceață, apoi să se bucure de ele, calde, alături de un ceai sau de o poveste frumoasă.
„La Stăjeri”, unde istoria Almăjului e scrisă-n piatră
În mijlocul Văii, la locul numit Stăjeri, istoria se simte în piatră și în poveste. Profesorul Nicolae Andrei, istoric din Lăpușnicu Mare, dezvăluie oricui are timp să asculte legenda stejarului secular plantat în cinstea victoriei lui Basarab I asupra regelui maghiar, locul unde cnezii almăjeni luau hotărâri pentru soarta satelor lor. Sub stejar, o fântână atipică – în formă de unghi – ar indica, se spune, locul comorii almăjene.
Aici a fost ridicat un monument impresionant, „La Stăjeri”, din inițiativa fiilor satului plecați departe: David Albu, profesorul Nicolae Andrei și Radu Pitic, stabilit în Statele Unite, dar cu inima rămasă acasă. Monumentul este o dedicație profundă pentru țăranul almăjean, omul simplu, anonim, care a făcut pământul să rodească și nu l-a părăsit nicicând.
Alături se află și o masă din piatră cu șase scaune cilindrice, inspirate de sculptura lui Brâncuși, simbolizând cele șase provincii istorice ale României. În mijloc, un pătrat alb, din marmură, marchează locul de suflet – Almăjul.
„Este harta actuală a României, iar scaunele sunt inspirate de cele sculptate de Brâncuși, la Târgu Jiu. Sunt șase scaune, care reprezintă fiecare câte o provincie: Basarabia, Bucovina, Ardealul, Banatul, Maramureșul istoric și Crișana. Iar acolo unde sunt Almăjul și Bănia este un pătrat alb din marmură care indică acest reper”, explică prof. Andrei.
Din punctul său de vedere, Valea Almăjului este importantă pentru România fiind o zonă specifică a Banatului, care și-a conservat eficient tradițiile, tocmai pentru că a fost mai izolată. Rezonanța tradițiilor este amenințată și aici, ca în multe zone pitorești ale României, de depopularea satelor. Tinerii migrează către orașe, în căutarea prosperității, lăsând în urmă peisajele rustice, cu tot cu poveștile lor. De aceea seniorii, ca prof. Nicolae Andrei și Radu Pitic luptă pentru a lăsa ceva palpabil în urmă, repere simbolice ale mândriei de almăjan.
Casa Memorială Novacovici – 271 de ani de românism
În satul Gârbovăț, Felicia Novacovici-Mioc păstrează vie istoria unei familii de cărturari și preoți ce au modelat destinul spiritual al locului. Casa Memorială Novacovici este o bijuterie de patrimoniu, dar mai ales un bastion al demnității românești.
„Această casă-muzeu este casa familiei Novacovici. Din această familie au descins 23 de preoți, dascăli, militanți pentru românism. Vreau ca această familie să fie cunoscută de contemporani, de tineret și să fie pusă la adevărata ei valoare”, spune Felicia, cu o emoție molipsitoare.
Aici afli povestea lui Romulus Novacovici, fondatorul Gimnaziului din Bozovici, a lui Emilian Novacovici, învățător și primar, deportat pentru curajul său, dar și pe cea a eroului Gheorghe Novacovici, care a depus, în 1899, o coroană tricoloră la mormântul lui Avram Iancu, plătind cu libertatea acest gest.
Muzeul Almăjul – Vatră Strămoșească din Bozovici
Pentru o incursiune completă în viața de altădată este musai să faci un popas la Muzeul din Bozovici, pus la punct cu pasiune de agentul de turism Laurențiu Călinescu. Este un loc unde trecutul zace în adormire, ci povestește, prin obiecte, costume, fotografii, monede și piese rare de mobilier tradițional.
„Toate îmi sunt dragi, nu m-aș despărți de niciuna dintre ele… Pentru mine toate sunt speciale”, susține Laurențiu.
Colecțiile din Muzeul Almăjul – Vatră Strămoșească Bozovici cuprind: monede vechi, bancnote, fotografie veche, corespondență, presă, obiecte din gospodăria țăranului român, piese de mobilier și, bineînțeles, costumele populare.
Printre cele mai vechi exponate se numără, în special, cărțile bisericești și fotografiile făcute în perioada în care Almăjul se afla sub ocupația Imperiului Austro-Ungar.
Un personaj inedit cu obârșia în satul Bozovici, spune Laurențiu Călinescu, este violonistul și dirijorul de etnire romă Ion Luca-Bănățeanu. Născut în 1894 în comuna Bozovici, Luca-Bănățeanu a fost unul din dirijorii permanenți ai Orchestrei de muzică populară Radio, pe care a fondat-o la data de 1 decembrie 1949. Muzicianul s-a stins din viață la vârsta de 69 de ani, în 1963. Astăzi, consătenii lui încă îl consideră „stindardul Bozoviciului”.
O altă figură emblematică a Bozoviciului este și Iancu Conciatu, ziarist cu o prodigioasă activitate editorială, om politic, dar și implicat în viața socială, a căutat prin toate mijloacele să sprijine Țara Almăjului și în multe privințe a reușit.
„A fost de două ori senator, de trei ori deputat în Parlamentul României, în perioada interbelică. A fost cel care a cumpărat iazurile comunale și cel care a salvat o mare parte din terenuri donându-le localității. Totodată, el a fost cel care s-a zbătut ca, pe teritoriul României Mari, să fie ridicată o statuie a lui Eftimie Murgu (n.red – revoluționar pașoptist, născut la Rudăria, localitate din Valea Almăjului care astăzi îi poartă numele). Statuia lui Eftimie Murgu de la Bozovici a fost (…) sculptată de Oscar Han”, mai dezvăluie Laurențiu Călinescu.
Cu toată această sumedenie de repere turistice și multe altele care rămân să fie descoperite de fiecare turist în parte, Valea Almăjului demonstrează că este mai mult decât o simplă destinație, ea este o experiență transformatoare. Altfel te întorci acasă după ce ai simțit tihna de la Casa Zina, ai ascultat buciumul istoriei la Gârbovăț, ai atins piatra memoriei de La Stăjeri sau ai răsfoit poveștile trecutului la Bozovici. Poate de aceea, locul acesta rămâne în sufletul celor ce l-au părăsit și îi atrage cu un magnetism sublim pe cei care-l descoperă pentru prima dată.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment