FOTO VIDEO Dezvoltarea Deltei Dunării în următorii ani va depinde de modul în care va fi redefinită Organizația de Management al Destinației, principalul promotor turistic

Green Village Resort din Delta Dunării. FOTO Paul Alexe

În organizarea Asociației de Manangement al Destinației Turistice Delta Dunării, Consiliului Județean Tulcea și Green Village Resort, din localitatea tulceană Sfântul Gheorghe, a avut loc, în format hibrid, seminarul „OMD – placa turnantă a reformei în turism”. La discuții, au participat reprezentanți ai industriei ospitalității din județul Tulcea, dar și de la nivel național, autorități publice locale, reprezentanți ai Ministerului Mediului, precum și vice-prim-ministrul Dan Barna.

S-au discutat lucruri importante, care trebuie să definească turismul în perioada următoare, iar aici discutăm despre o perioadă grea pentru industrie, marcată de această criză economică și de măsurile anti-Covid.

Evident, s-a discutat necesitatea legiferării a organizației de management al destinației, precum și redefinirea Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, într-o OMD la nivelul Deltei Dunării, atât delta umedă, cât și delta continentală. Sunt cele două aspecte importante care vor redefini turismul, atât la nivel național, cât și la nivel local, mă refer la Delta Dunării, a rezumat cele discutate, în linii generale, președintele Asociației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

Unul dintre principalii actori pe piața industriei ospitalității în Delta Dunării, omul de afaceri Dragoș Anastasiu a punctat importanța pe care OMD o are în promovarea și dezvoltarea turismului, atât la nivel local, cât și internațional.

Organizația de management al destinației este motorul dezvoltării turistice peste tot în Europa, este un simbol al dialogului de care avem mare nevoie, iar ceea ce se va întâmpla în Delta Dunării în următorii ani va depinde în mod esențial de OMD. Suntem în plin proces de desemnare a noului guvernator, iar acești doi poli vor trebui să dialogheze și să găsească soluțiile pentru această zonă de imens potențial, dar care, din păcate, în ultimii 30 de ani nu și-a găsit strategia, astfel încât toți localnicii să rămână aici, cu inima deschisă, pentru a se dezvolta în Delta Dunării, a declarat propietarul Green Village Resort, Dragoș Anastasiu.

Prezent la întâlnire, senatorul Vasile Dîncu, profesor universitar la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București, a oferit rezultatele unui sondaj de opinie, privitor la nevoile locuitorilor Deltei și modul în care turismul le afectează, într-un sens sau altul, modul de viață.

Am realizat un studiu sociologic în două zone ale Deltei Dunării, în zona perimetrului central al rezervației și cea din vecinătate, în care am testat o serie de lucruri care țin de modul în care funcționează și cum resimte populația că funcționează această strategie de dezvoltare a Deltei Dunării, unde pun ei turismul și economia comunităților în ierarhia preferințelor lor.

Am întrebat despre nivelul lor de trai, am evaluat cei patru piloni principali ai strategiei de dezvoltare și i-am pus pe oameni să aleagă dintre ei pe cel care îl consideră mai important și, evident, cum percep ei turismul. Am constatat câteva lucruri care definesc stadiul în care suntem.

Pe de o parte, am constatat că strategia a fost cunoscută destul de bine, cetățenii Deltei au participat la consultanța care s-a făcut în zona strategiei și că sunt mulțumiți, 40 la sută dintre ei spun că s-au făcut progrese în ultimii ani în ceea ce privește turismul. Oamenii consideră că elementul principal de dezvoltare a Deltei este turismul și tot ce ține de industria turismului.

Pe de altă parte, studiul a relevat și faptul că există încă foarte multă sărăcie, comunitățile sunt încă foarte sărace, jumătate dintre locuitorii Deltei spun că nu beneficiază de un nivel de trai care să le permită o viață decentă, a explicat sociologul Vasile Dîncu.

El a mai spus că speră să-i poată convinge pe guvernanți că oamenii din Deltă au nevoie de măsuri de sprijin concrete, care să rezulte din adoptarea câtorva legi speciale pentru această zonă.

Participanții au subliniat și importanța profesionalizării marketingului și managementului OMD, prin aducerea la conducerea acestora a unor echipe de specialiști, oameni conectați la ultimele noutăți pe plan mondial cu privite la modul de promovare a destinațiilor turistice.

În ceea ce privește promovarea turistică, România suferă de o bună perioadă de timp, resursele alocate la nivel guvernamental, atât cele materiale, cât și cele umane, nefiind deloc suficiente pentru a face o promovare adecvată secolului 21.

În acest context, Alianța pentru Turism militează pentru schimbarea legislației în vigoare, adoptarea unei legislații noi în ceea ce privește OMD, care să permită crearea unor rețele pe plan local, regional și național, organizarea unei structuri la nivel național a OMD, care prin parteneriatul public-privat să poată să-și extindă raza de acțiune în ceea ce privește marketingul destinațiilor turistice, partea de promovare și dezvoltare a produselor turistice, dar și profesionalizarea marketingului și managementului destinației, prin angajarea unor echipe de specialiști în fruntea acestor organizații, a punctat Alin Chipăilă, președintele Federației Asociațiilor de Promovare Turistică.

Un oaspete special al seminarului a fost realizatorul TV britanic, Charlie Ottley, cunoscut pentru excepționalele documentare de promovare ale frumuseților țării noastre, Wild Carpathia (2011) și Flavours of Romania (2017), care în prezent lucrează alături de echipa sa la un nou documentar ce are în prim-plan mirifica lume a Deltei Dunării.

Cred că Delta Dunării este una dintre cele mai subpromovate zone din România, dar care este, în același timp, una din cele mai frumoase și despre care cred că ar putea fi <Bijuteria Coroanei> turismului românesc. Din păcate, în exteriorul României, foarte puțini oameni au auzit despre Delta Dunării.

De aceea, cred că această initiativă, care ne-a adus aici, este una importantă. Noi încercăm să ajutăm promovarea Deltei cu filmul pe care îl realizăm, pentru că, urmând exemplul Wild Carphathia, încercăm să rebrenduim Delta Dunării ca și Amazon al Europei.

Cred că putem reuși acest lucru, iar oamenii să vină din toate colțurile lumii pentru a vizita Delta Dunării și a trăi experiența frumoaselor peisaje ale acestui ecosistem pe care România îl are și care este unic. Cred că în sensul de a promova așa cum trebuie Delta, trebuie să ajungem la un consens, la care să adere administrațiile publice locale, Ministerul Turismului, într-un efort comun de a arăta lumii frumusețea Deltei.

De asemenea, cred sincer că trebuie să ne aplecăm mult mai serios asupra aspectului conservării acestui ecosistem, pentru că am văzut destul de multe clădiri ce s-au ridicat, de trei-patru niveluri, iar eu cred că două niveluri este suficient, construite din materiale netradiționale Deltei. În acest ritm, frumusețile Deltei, tradiția ei, vechile sate, se vor pierde foarte repede.

Am fost la Sfiștofca în urmă cu câteva săptămâni, am văzut multe case părăsite și mai erau doar patru familii care locuiesc acolo. Cred că turismul ar putea umple acest gol, venind în ajutorul oamenilor, dar numai cu o infrastructură propice, cu o promovare corectă, iar oamenii să fie sprijiniți prin acordarea de granturi care să-i ajute să facă această tranziție și să beneficieze din turism, a spus Charlie Ottley, cel care, în ultimii ani, s-a transformat în cel mai eficient ambasador al promovării frumuseților României.

 

 

 

 

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația GoNEXT, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe GoNEXT.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*