Analiza completă a turismului românesc în funcție de numărul de locuri de cazare și de gradul de ocupare

Imagine cu plaja din stațiunea Mamaia. FOTO Adrian Boioglu

Gradul de ocupare al structurilor de cazare din țara noastră este de doar 30%. România are suficiente camere în structurile de cazare pentru a primi, anual, 20 de milioane de turiști străini. La ora actuală, gradul de ocupare deținut de turiștii străini din totalul de locuri-zile este de doar 6%. O analiză Invitation România, în premieră, a capacității de cazare și a gradului de ocupare din țara noastră. 

Potrivit lui Gheorghe Fodoreanu, președintele Invitation Romania, unul dintre principalii touroperatori români specializați pe incoming, fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), România poate primi, anual, de 10 ori mai mulți turiști străini, mai precis 20 de milioane, în loc de 2,5 milioane, atât cât raportează statisticile. Ca atare, România poate câștiga din turism 20 de miliarde de euro anual, iar aportul la PIB poate fi de 20% și nu de 2%, cât este înregistrat acum.

„România poate fi o destinație mult mai atractivă. Cifrele Institutului Național de Statistică ne arată gradul de ocupare scăzut în general, dar foarte mic raportat la turiștii străini. Turismul intern nu se mai poate dezvolta foarte mult, pentru că există o limită a pieței. Oricum, acordarea voucherelor de vacanță a contribuit esențial la dezvoltarea turismului intern. Dacă România are 20 de milioane de locuitori și 10 milioane de potențiali turiști în propria țară, în toată lumea sunt aproape 8 miliarde de oameni, deci resursa de turiști străini este nelimitată. Din aceștia, teoretic, România poate primi 20 de milioane anual, cu actuala capacitate de cazare. Firește, dacă ar fi să asistăm la un boom al turismului de incoming, cererea fiind mai mare decât oferta, în mod natural va crește numărul de investitori în structuri de cazare”, subliniază Gheorghe Fodoreanu.

Liderul Invitation Romania consideră că potențialul de incoming al României are câteva ”pete negre”, care, prin eliminarea lor, ar putea asigura un salt uriaș al numărului de turiști străini care ar opta pentru țara noastră. Iată care ar fi direcțiile care trebuie dezvoltate :

  • Oferta globală a turismului balneoclimateric, cu revigorarea imaginii în jurul produsului Gerovital și al Litoralului românesc
  • Oferta de ski și de turism montan, deci turismul de iarnă
  • Cât mai multe evenimente locale și naționale propuse către mediile economice, culturale, sportive și politice
  • Exploatarea unor tematici unice cel puțin în Europa: Castelul Bran și legenda lui Dracula, Delta Dunării, potențialul rural al României, Transilvania și rolul Prințului Charles ca ambasador turistic al României, cele 209 de castele, cei 1060 de kilometri ai fluviului Dunărea care trec pe teritoriul nostru, cu potențialul său imens

 

”Dacă am fi fost o destinație turistică de top, pentru programele legate de castelele din Transilvania, turiștii străini s-ar fi bătut pe rezervări cu 1-2 ani înainte”, subliniază Gheorghe Fodoreanu.

Potrivit Institutului Național de Statistică, România avea o capacitate de cazare totală de 343.720 de locuri, dintre care, doar în hoteluri, 193.280 de locuri. Ca număr locuri-zile, deci înnoptări, capacitatea de cazare totală a României este de 87.655.772 de locuri-zile, din care doar hotelurile au 50.771.353 de locuri-zile. Aceasta înseamnă că tot atâți turiști ar putea primi ipotetic structurile de cazare din România, dacă fiecare turist ar petrece doar o noapte de cazare. Dacă ar fi să considerăm că media unui sejur per turist ar fi de 4 nopți de cazare, România ar putea primi, cu grad de ocupare de 100%, 21.913.943 de turiști.

Numărul total de hoteluri este de 1577, iar de pensiuni turistice și agroturistice, de 4222. România deține 33 de hoteluri de 5 stele, 321 de hoteluri de 4 stele, 817 hoteluri de 3 stele, 352 de hoteluri de 2 stele și 51 de hoteluri de o stea.

Pe județe, cele mai multe hoteluri sunt în Constanța – 324, Brașov – 124, Municipiul București – 124, Prahova – 80, Cluj – 64, Timiș – 59, Mureș – 56, Bihor – 52. Dacă ne referim la capacitatea turistică totală, tot pe județe, topul este următorul: Constanța – 84.157, Brașov – 29.811, București – 20.886, Bihor – 12.848, Prahova – 12.700, Suceava – 11.883, Mureș – 11.491, Sibiu – 10.902, Cluj – 10.805, Harghita – 9.280, Arad – 9.163, Timiș – 8080, Maramureș – 7.157.

Cea mai importantă radiografie a turismului românesc este dată de gradul anual de ocupare. Totalul înnoptărilor a fost, în 2017, de 27.092.523. Dacă raportăm la totalul de 87.655.772 de locuri-zile, înseamnă că gradul de ocupare a fost de numai 30,92%. Rămân 60.563.249 de locuri-zile neexploatate. Dacă fiecare turist ar petrece 3 nopți de cazare, ar mai putea fi primiți exact 20 de milioane de turiști peste cei înregistrați în prezent.

Strict pentru hoteluri, totalul înnoptărilor a fost, în 2017, de 20.012.780, deci gradul de ocupare strict raportat la hoteluri a fost de 39,4%. Pentru pensiunile turistice, indicele capacității de utilizare turistică a fost de 20,3%, iar pentru pensiunile agroturistice, de 16,4%, ceea ce arată opțiunea turiștilor de a-și petrece doar weekend-urile.

Reprezentanții industriei de incoming consideră că dacă dorim să ajungem la 20 de milioane de turiști, am avea nevoie de:

  • 2-3 autostrăzi pentru traversarea Munților Carpați
  • Autostradă pe direcția Viena – Budapesta – București – Constanța
  • Legătură rutieră non stop între Kiev, Chișinău și Constanța
  • Dezvoltarea Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța pentru revenirea sa printre aeroporturile ce deservesc turismul de pe Litoral. Litoralul românesc ar trebui să primească, anual, între 3 și 5 milioane de turiști
  • Investiții în porturile dunărene, greu de calificat, în prezent, drept ”civilizate”.

Dacă este să raportăm la turismul intern și la incoming, turiștii români au consumat 21.801.487 de înnoptări, iar turiștii străini, 5.291.036 de înnoptări. Putem spune că din totalul înnoptărilor, străinii au deținut o pondere de 24,2%. Mergând mai departe, gradul de ocupare deținut de către turiștii străini din total locuri-zile a fost de numai 6%!

O problemă a turismului românesc este și aceea că, în anumite perioade ale anului, gradul de ocupare este destul de mic. Iată care au fost gradele de ocupare lunare, pentru România, în perioada octombrie 2017-septembrie 2018:

  • Octombrie 2017 – 30,7%
  • Noiembrie 2017 – 27,7%
  • Decembrie 2017 – 24,3%
  • Ianuarie 2018 – 21,7%
  • Februarie 2018 – 23,9%
  • Martie 2018 – 22,5%
  • Aprilie 2018 – 24,8%
  • Mai 2018 – 26,6%
  • Iunie 2018 – 32,3%
  • Iulie 2018 – 44%
  • August 2018 – 51,5%
  • Septembrie 2018 – 36,9%

”Urmărind statisticile Institutului Național de Statistică, se observă că în România este încă un turism sezonier, majoritatea turiștilor optând pentru iulie-septembrie, perioada de concedii atât pentru români, cât și pentru străini. Majoritatea turiștilor străini care aleg destinația România optează pentru circuitele culturale și tematice, în perioada mai – octombrie, dar nu este suficient. Avem obligația, față de industria turistică a României, de a dezvolta incoming-ul, care se adresează unui potențial de clienți practic fără limită. Pentru ca acești turiști să vină din ce în ce mai mult, avem nevoie de prezență externă ca imagine, de prezența ofertelor pe piața mondială și de servicii de calitate. Acestea formează triunghiul succesului în incoming”, adaugă Gheorghe Fodoreanu.

Înfiinţată în 2006, Invitation Romania este una dintre principalele agenţii de turism din România specializată pe incoming, deci pe aducerea de turişti străini. Touroperatorul Invitation aduce turişti din toată lumea, în special din Asia, Germania, Franţa, Belgia, An¬glia, Spania. Printre produsele promovate se numără circuite în Maramureş, Bucovina, Delta Dunării, Transilvania.

 

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația GoNEXT, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe GoNEXT.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*