Zona Vânători Neamț nu este doar un spațiu geografic, ci o concentrare rară de memorie culturală, istorie și autenticitate rurală. Aici, muzeele nu sunt simple clădiri cu exponate, ci locuri vii, ancorate în comunitate, care spun povești despre oameni, destine, tradiții și valori păstrate cu grijă. De la casele memoriale ale marilor scriitori, la cetatea medievală și până la muzeele etnografice și gastronomia locală, Vânători Neamț oferă o experiență completă, în care trecutul și prezentul coexistă firesc.
„Suntem într-o zonă binecuvântată. Pe lângă multitudinea obiectivelor turistice, culturale și religioase care fac din zona noastra o zonă unică la nivel național, credem că autenticitatea comunității este cea care dă cu adevărat suflet și face ca experiența turistică să fie una inedită. În completare avem gastronomia locală, posibilitățile de a petrece timp liber în tihnă, de a te regăsi în tinda unei mănăstiri voievodale sau chiar de a petrece foarte mult timp în natură, printre zimbri, în zona aceasta cu peisaje deosebite”, afirmă Simona Dumitriu, managerul OMD Vânători Neamț.
Pentru turiști, oferta este foarte flexibilă și adaptabilă oricărui tip de vizitator, de la cei aflați în trecere, până la cei care aleg să rămână mai multe zile. Cele mai bune perioade din an pentru vacanțe în această parte a țării sunt lunile toride de vară, când îl alte zone este prea cald pentru activități în aer liber, dar și toamna și primăvara.
„Într-o oră aș merge să văd Cetatea Neamț și mănăstirea Neamț – ctitoriile voievodale ale lui Ștefan cel Mare, care sunt reprezentative pentru zona noastră și care completează, în ansamblu, experiența predominantă din zona noastră. Dacă aș avea o zi la dispoziție, aș alege să vizitez Grădina Zoologică, aș merge la Muzeul Sadoveanu și Muzeul Ion Creangă, cumva să încerc să mă bucur de ceea ce a mai rămas autentic în comuna noastră și în împrejurimi.
Dacă aș avea o săptămână, cu siguranță traseul nostru ar fi unul destul de complex. Am putea îmbina atât partea de istorie și obiectivele istorice cu cele culturale din zona Târgu Neamț. Avem o ofertă destul de variată, de la mănăstiri, partea de resurse naturale, centrul de vizitare și expozițiile din Parcul Natural. La muzee avem colecțiile muzeale de la Sadoveanu, Creangă, muzeul Popa, dar cred că și plimbările și drumețiile scurte către mănăstiri, către schituri dau un farmec aparte zonei noastre”, recomandă Simona Dumitriu.
Casa copilăriei lui Ion Creangă, Humulești
Primul popas muzeal firesc este la Humulești, în casa în care s-a născut și a copilărit Ion Creangă. Ridicată în 1830 de bunicul scriitorului, casa a devenit dar de nuntă pentru părinții săi și a rămas, peste timp, una dintre cele mai vizitate case memoriale din România.
Astăzi, o bună parte din obiectele originale s-au păstrat, iar atmosfera gospodăriei de altădată este reconstituită cu grijă, fără artificii.
„Din locuință, cam 60% s-a păstrat. În 1975 a fost schimbată scândura de pe tavan. Între 2022 și 2024 s-a înlocuit grinda de la prispă, grinda de la talpă și învelitoarea, șindrila de pe acoperiș”, explică Dumitru Cucolea, conservator al Muzeului Memorial „Ion Creangă”.
Vizita devine, dincolo de reperele istorice, o incursiune vie în universul atât de familiar al „Amintirilor din copilărie”.
„Astăzi am găsit familia lui Ion Creangă acasă. Nică, copil fiind, l-am găsit la masa mare citind de pe Ceaslov, cartea de rugăciune, cartea de învățătură, grea de învățat, mai ales că era scrisă în chirilică. Pe tată l-am găsit aici la masă. Spune că a venit acasă obosit, flămând, înfrigurat și, ca de obicei, mama îl aștepta cu masa pregătită. Am găsit aici mămăliga, cașul, urda, tochitura, slănina, cărnița – v-am făcut puțină poftă! Iar pe mamă am găsit-o cu furca în brâu. Permanent era cu furca în brâu”, povestește Dumitru Cucolea.
Muzeul „Mihail Sadoveanu”, casa creației și a apusului
La Vânători Neamț, muzeul dedicat lui Mihail Sadoveanu se află într-o casă cu o istorie aparte, salvată chiar de scriitor și transformată în loc de creație și odihnă.
„Ne aflăm în Casa Memorială Visarion Puiu care găzduiește cel mai vechi muzeu Sadoveanu din țară. Muzeul Sadoveanu păstrează atmosfera anilor ’50–’60, chiar câteva camere sunt mobilate și păstrate în forma autentică din acea perioadă”, explică Mihail Daniliuc, custodele muzeului.
Aici, Sadoveanu a trăit ultimii ani ai vieții și a continuat să scrie, în pofida stării sale de sănătate care se degrada constant.
„La această masă, scriitorul a lucrat la opt romane. Pe unul chiar l-a scris cu mâna stângă, după ce a suferit un accident vascular cerebral în 1955. Ultima carte, romanul Saveta, a fost scrisă cu mâna stângă, după ce în anii săi de glorie literară a scris 103 romane cu mâna dreaptă”, mai spune custodele.
Cetatea Neamț, martor neclintit al istoriei medievale
De pe culmea Pleșului, Cetatea Neamț domină Valea Moldovei și rămâne unul dintre cele mai puternice simboluri ale Moldovei medievale.
„Cetatea Neamțului a fost construită în timpul domniei lui Petru I Mușatinul, în 1380. El a întărit granița de vest a Moldovei într-un context geopolitic extrem de complicat”, explică Alexandru Rîpeanu, supraveghetor al muzeului.
Fortăreața avea rol strategic, era greu de asediat și a fost gândită ca punct-cheie de apărare atât împotriva ungurilor lui Sigismund de Luxemburg, dar și a otomanilor.
Muzeul Popa din Târpești, satul adunat într-o colecție
La Târpești, muzeul creat de Neculai Popa este rezultatul unei pasiuni care, cu timpul, s-a transformat în misiune culturală și apoi în moștenire nu doar pentru familie, ci pentru întreaga comunitate.
„Tatăl meu a avut inspirația ca, prin anii ’60, să înceapă să colecționeze obiecte de etnografie de la oamenii din zonă, oarecum îngrijorat că lumea se moderniza și obiectele tradiționale începeau să fie aruncate”, povestește Damian – Ioan Popa, mezinul lui Neculai Popa și curatorul muzeului.
Colecția a crescut constant, devenind una dintre cele mai valoroase din zonă, mai ales după ce și sătenii i-au intuit potențialul și au început să-l sprijine pe dascălul Neculai Popa cu obiecte arhaice din gospodăriile lor.
„Nucleul colecției a fost partea de etnografie, la care s-au adăugat apoi obiecte de arheologie, o colecție numismatică, obiecte religioase și tot felul de alte obiecte care i s-au părut interesante”, spune Damian – Ioan Popa.
Punctul gastronomic local „La Nuța și Ionică”
După traseul muzeal, experiența de la Vânători Neamț se completează firesc prin gastronomie. La „La Nuța și Ionică”, bucătăria este una a locului, gătită cu produse din curte și din pădure.
„Bucatele pe care le gătesc eu sunt din produsele mele proprii: carne de pui, porc, iepure, vită, rață, tocănițe, borșuri, prăjituri cu fructe de sezon. Hribii sunt culeși de mine și de soțul meu, mergem după ei și îmbinăm utilul cu plăcutul”, spune bucătăreasa Maria Olariu.
De băutură se ocupă soțul Mariei. El face țuica de prune, de cireșe, vișinata, afinata, vinul pe care le pune apoi pe mesele oaspeților.
Biserica Pictată din Vânători Neamț, locul care închide cercul
După muzee, cetăți și mese îmbelșugate, traseul prin Vânători Neamț se încheie firesc la Biserica Pictată, un spațiu al liniștii și al regăsirii. Aici, pictura exterioară, culorile domoale și tihna locului adună toate poveștile auzite pe parcursul zilei. Este locul în care istoria, credința și comunitatea se împreunează, iar vizitatorul înțelege că Vânători Neamț nu este doar o destinație turistică, ci tocmai un teritoriu al memoriei vii, care se lasă descoperit pas cu pas.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment