Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra unui adevăr dureros: România este singura țară din Europa care atrage mai puțini turiști internaționali astăzi decât în perioada comunistă.
În 1980, România era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini. La Revoluție, fluxul se situa la aproximativ 3,2 milioane, odată cu deschiderea frontierelor si afluxul de curioși care doreau să vadă România eliberată de comunism. Dar curiozitatea nu ține loc de strategie, iar ceea ce a urmat a fost o tranziție fără direcție, fără investiții și fără viziune. Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație, deschidere și integrare europeană, numărul turiștilor străini abia depășește 2 milioane.
ANAT reamintește că avem o lege care se referă la Prima de incoming, care se acordă pentru turiștii străini aduși, dar miniștrii ultimilor trei ani nu au reușit să acorde aceste prime. Pe de altă parte, bugetul național de promovare turistică este de doar 2 milioane de euro pe an, din care majoritatea sumei se îndreaptă către târguri.
„Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989. Și singurul domeniu unde nu există nicio strategie coerentă, consecventă și aplicată după Revoluție”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT.
ANAT mai subliniază că vecinii noștri au construit industrii turistice, în vreme ce România a privit din tribune.
Diferența dintre țara noastră și statele vecine, care au reușit să facă din turism unul dintre motoarele propriilor economii, nu este de frumuseți naturale sau patrimoniu! Diferența este de viziune, respect pentru industrie și investiție strategică.
Albania, un stat care în 1990 era închis complet lumii, depășește astăzi România de aproape 6 ori. Ungaria, cu o populație mai mică, atrage de 6 ori mai mulți turiști. Bulgaria, cu ofertă similară, ne depășește de 3 ori.
Astăzi, cifrele sunt implacabile: Franța – 101 milioane de turiști, Spania – 94 milioane, Italia: – 68,5 milioane, Turcia – peste 50 milioane, Grecia – peste 40 milioane, Albania – 11,7 milioane, Ungaria – 13 milioane, Bulgaria – 5,7 milioane, Polonia – 7,9 milioane, Serbia – 2,4 milioane, Ucraina, în război – 2,5 milioane, România: – 2,0–2,2 milioane turiști străini cazați.
România a pierdut timp, oportunități și credibilitate
Turismul românesc nu a fost niciodată tratat ca un sector strategic — deși ar putea reprezenta peste 10% din PIB și ar genera investiții, locuri de muncă, branding internațional și dezvoltare regională.
„Turismul nu poate crește singur. Lumea nu vine în România doar pentru că avem munți, deltă și mănăstiri. Trebuie să ne dorim să fim pe hartă și să muncim pentru asta, trebuie să apărem în cataloage internaționale cu ofertele noastre, să avem un produs coerent cu care să ne prezentăm la târgurile internaționale”, subliniază Alin Burcea, președintele ANAT.
Dacă ne uităm la cifrele Institutului Național de Statistică (INS) din prezent, fluxul brut de intrare – vizitatori străini la frontieră – este mare: ~14,78 milioane în 2023. Asta arată că România este azi mult mai des traversată/vizitată de nerezidenți decât în anii ’90, dar, dacă ne uităm la turiștii străini care chiar se cazează în unități turistice, vorbim de 1,5–2,2 milioane în ultimii ani (2022–2024), adică un incoming „turistic comercial” comparabil ca ordin de mărime cu media anilor ’80, chiar dacă țara e mult mai des tranzitată.
„Avem o boală cronică: discontinuitatea. Fiecare guvern schimbă structuri, strategii, logo-uri, direcții și priorități. Promovarea românească se face cu pauze, cu bugete insuficiente, fără o identitate coerentă și fără un calendar predictibil. În timp ce alte state au creat agenții profesioniste, finanțare multianuală și modele de atragere de rute aeriene, noi încă facem „strategii” care nu prind nici măcar anul electoral.
Rezultatul? România are mulți vizitatori de tranzit, dar prea puțini turiști care rămân. Adică pierdem exact ceea ce contează: nopțile de cazare, consumul local, experiența, reputația.
Plătim deja prețul indiferenței strategice față de incoming, iar continuarea acestei traiectorii va amplifica pierderile:
- pierderi economice directe estimate la miliarde de euro anual, bani care ar putea intra în economie prin servicii turistice cumpărate de nerezidenți
- pierderea a zeci de mii de locuri de muncă potențiale în HoReCa, transport, cultură, retail și servicii conexe
- accentuarea deficitului de balanță comercială, prin lipsa unui mecanism constant de generare de valută
- deteriorarea imaginii internaționale a României ca destinație turistică necompetitivă și lipsită de viziune
- migrarea forței de muncă din turism, din cauza lipsei unui flux predictibil de turiști străini și a unui ecosistem economic stabil
- decalaj tot mai mare față de state precum Albania, Ungaria sau Croația, care transformă turismul în pilon strategic
Lipsa de acțiune nu este o stare neutră – este un regres programat iar ultimul loc nu este un destin. Este o alegere!” – ANAT.
ANAT cere ca incoming-ul să fie declarat prioritate economică, tratat ca export de servicii și susținut prin:
- strategie multianuală
- buget predictibil
- mecanisme transparente
- parteneriat public-privat real
- profesionalizare, nu rotație politică
„Întrebarea nu mai este dacă putem. Întrebarea este: când vom decide, în sfârșit, să ne comportăm ca o țară care înțelege valoarea pe care o are?
Și răspunsul corect este simplu: Acum!
Actualul ministru, Radu Miruță, nu doar că nu este interesat de nimic din ceea ce înseamnă turism în România, dar critică, practic, tot ceea ce se întâmplă astăzi în acest domeniu. Târgurile internaționale de turism „nu au sens”, voucherele de vacanță sunt considerate „o golăneală”. Este evident că, în contextul unei asemenea abordări guvernamentale, numărul de turiști va fi în scădere” – ANAT.
Be the first to comment