În Priștina, aroma cafelei proaspete se amestecă adesea cu forfota bulevardelor, iar zgomotul pașilor grăbiți se suprapune peste muzica stradală și glasurile studenților care animă orașul. Capitala celui mai tânăr stat al Europei, Kosovo, este un loc unde trecutul greu de uitat întâlnește energia debordantă a unei generații care își scrie prezentul prin cultură, artă și ospitalitate.
Aici, modernitatea se plimbă braț la braț cu istoria. Cafenelele și restaurantele sunt pline, galeriile de artă pulsează de creativitate, iar monumentele încărcate de semnificații dau orașului un aer aparte. Simbolurile americane aflate la tot pasul – de la steaguri, până la celebrul Bulevard Bill Clinton, unde se află și statuia celui de-al 42-lea președinte american – amintesc de sprijinul vital oferit de Statele Unite în obținerea independenței.
Pentru turiștii români în căutare de experiențe autentice, Priștina oferă un amestec unic de cultură, istorie și distracție, toate accesibile rapid grație poziției sale strategice în inima Balcanilor.
Turism sigur și diversificat
Kosovo nu înseamnă doar capitala sa, ci și un potențial turistic uriaș, de la munți spectaculoși, potriviți pentru practicarea sporturilor de iarnă, la sate tradiționale și situri istorice fascinante. Despre aceste atuuri vorbește, pentru GoNEXT, președintele Uniunii Turistice din Kosovo, Baki Hoti:
„În primul rând, cred că ar trebui să încurajăm agențiile de turism și turoperatorii din România să lucreze cu cei din Kosovo pentru a crea împreună pachete și pentru a stabili prețuri atractive pentru ca turiștii români să își dorească să exploreze ce are de oferit Kosovo, de la regiunea montană, optimă pentru schiat, până la alte atracții la fel de frumoase”.
El subliniază că un element cheie pentru promovarea turismului este garanția siguranței.
„Niciun turist nu vrea să călătorească spre o destinație unde nu se simte în siguranță. Kosovo poate oferi asta din plin și până acum nu am întâlnit situații neplăcute în care să fie implicați turiști străini”, afirmă Hoti.
Chiar și un city-break de o zi este suficient pentru a lua pulsul capitalei, dar un sejur de o săptămână deschide drumul către toată țara: de la peisajele alpine, la mănăstiri medievale și orașe vechi, la care se adaugă posibilitatea unor excursii rapide în Albania, Macedonia sau Muntenegru.
Biblioteca Națională, între controversă și simbol
Considerată de unii critici de ocazie „cea mai urâtă clădire din lume”, Biblioteca Națională din Priștina a transformat această controversă într-un atu. Cu cele 99 de cupole argintii și arhitectura brutalistă care intrigă vizitatorii, clădirea a devenit una dintre atracțiile de neratat ale capitalei.
Ghidul turistic Enes Toska îi dezvăluie povestea pentru GoNEXT:
„Ce o face atât de specială este faptul că a fost amplasată chiar în mijlocul campusului universitar din Capitală – a fost construită în anii `70, ca parte a noului val de arhitectură al țării de la acea vreme, vorbim despre fosta Iugoslavie. Acest curent s-a numit «brutalist», iar arhitectul care a semnat acest proiect este un croat, Andrija Mutnjaković. Este interesant modul în care și-a dorit să convertească mai multe niveluri istorice ale provinciei Kosovo într-o piesă de artă modernă. În propria lui descriere, arhitectul susține că imobilul este o îmbinare a stilului bizantin cu cel islamic”.
Astăzi, biblioteca este un centru viu, deschis publicului, cu peste două milioane de volume ce hrănesc curiozitatea celor circa 25.000 de studenți ai Universității din Priștina.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Monumentele capitalei
Priștina este plină de repere simbolice. Monumentul Heroinat, alcătuit din mii de nituri metalice, fiecare reprezentând o victimă, este dedicat femeilor care au supraviețuit agresiunilor sexuale din timpul războiului din 1999.
„Acesta este unul dintre cele mai triste sau încărcate de sensibilitate monumente din Capitală”, spune Enes Toska. „Peste 20.000 de femei au fost victime ale agresiunilor sexuale. Niturile din care este alcătuit monumentul simbolizează fiecare victimă în parte. Faptul că vorbim deschis despre aceste tragedii ajută societatea să proceseze trecutul, iar Guvernul susține comunitatea victimelor, care are inclusiv reprezentate în Parlament”.
La câțiva pași, monumentul tipografic NewBorn celebrează independența țării și își schimbă anual culorile și mesajele, devenind un reper viu al identității kosovare. Mulți tineri îl vor recunoaște din clipul piesei „Shine Ya Light” a artistei de origine albaneză Rita Ora.
„Sculptura tipografică NewBorn este corelată cu Ziua Independenței și își schimbă culorile și designul în fiecare an – uneori pentru a transmite mesaje politice, alteori sociale, de fiecare dată pentru a reflecta vremurile actuale. Este un monument viu, un simbol al identității și al celebrării libertății”, explică Toska.
Muzeul Etnografic Emin Gjiku
În zona veche a Priștinei, Complexul Emin Gjiku păstrează spiritul tradițional al regiunii. Casele din secolele XVIII și XIX spun poveștile scrise generații la rând de o celebră familie de negustori și fermieri deosebit de înstăriți pentru vremurile de odinioară.
„Vizitatorii pot vedea case construite în secolele XVIII și XIX, cum era viața în Kosovo între secolele XVI și XX. Avem o casă deschisă publicului, cu bucătăria, camera de zi, camera de oaspeți și cerdacul. Familii de negustori și fermieri locuiau aici, iar ansamblul a devenit muzeu etnografic în 2006. Până anul viitor vom finaliza restaurarea unei alte case din secolul XIX și, din 2026, vom deschide expoziția «Ciclul vieții: Naștere, Existență, Moștenire Culturală»”, dezvăluie, la rândul său, curatorul muzeului, Ilir Sopjani.
În interior, tradițiile musulmane se împletesc cu simboluri universale ale ospitalittății, care spun că o gazdă bună este mereu pregătită să își primească musafirii în încăperea cea mai frumoasă a casei – un obicei pe care și românii l-au împrumutat din peisajul slavon și pe care îl păstrează și astăzi, în multe zone rurale.
Legătura spirituală a Maicii Tereza cu Kosovo
Un alt reper esențial al capitalei este Catedrala Maicii Tereza, ridicată în 2005. Modernă, impunătoare și luminoasă, ea reflectă respectul kosovarilor față de una dintre cele mai iubite figuri ale umanității.
„Maica Tereza este considerată un erou național. Era de origine albaneză, născută la Skopje. În tinerețe a vizitat Kosovo, iar povestea spune că după ce a vizitat Biserica Madonei Negre din estul teritoriului, și-a găsit vocația de călugăriță”, explică ghidul Enes Toska.
După această vizită, tânăra Anjezë Gonxhe Bojaxhiu – viitoarea Maica Tereza – a plecat spre Irlanda, iar apoi spre India, unde a fondat Ordinul Misionarilor Carității. Catedrala de la Priștina, construită după canonizarea sa, este astăzi un loc de reculegere, dar și un punct de belvedere spectaculos: din turnuri se vede întreaga panoramă a orașului.
Priștina, o invitație pentru români
Priștina este, fără îndoială, o capitală balcanică autentică, dar poate fi oricând și o destinație care surprinde prin vitalitate. De la controversata bibliotecă și muzeele inedite, la monumente vii și festivaluri moderne, orașul oferă o experiență completă și autentică.
Pentru turiștii români, apropierea geografică și culturală fac din Priștina o alegere inspirată pentru un city-break plin de culoare sau pentru o vacanță mai lungă.
Ca orice loc încărcat de istorie, Priștina nu se vizitează, se trăiește – prin poveștile sale, prin ospitalitatea caldă a localnicilor și prin energia unui oraș care își construiește viitorul o motivație aproape ieșită din comun.
Be the first to comment