Carpații Meridionali își păstrează una dintre principalele atracții pentru iubitorii de natură sălbatică: prezența lupului. O monitorizare genetică realizată de Fundația Conservation Carpathia a identificat, în sezonul 2024–2025, 24 de lupi pe o suprafață de aproximativ 1.400 de kilometri pătrați din Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Leaota și zona Parcului Național Piatra Craiului.
Dintre cei 24 de lupi identificați, zece sunt femele și 14 masculi. Cele șase haite cunoscute din anii anteriori s-au reorganizat, cel puțin temporar, în nouă grupuri mai mici, fiind identificați și câțiva lupi solitari.
Monitorizarea se desfășoară din 2017 și folosește metode non-invazive. Specialiștii colectează din teren probe biologice, precum urină de pe zăpadă, excremente și fire de păr, din care este extras ADN-ul. Datele permit identificarea individuală a lupilor, stabilirea relațiilor de rudenie și aproximarea teritoriilor folosite de diferitele familii.
Numai în iarna 2024–2025 au fost colectate 259 de probe ADN, iar în ultimii șapte ani numărul acestora a ajuns la 1.100. Monitorizarea genetică este completată de camere automate amplasate în teren.
Datele arată și cât de extinse pot fi deplasările acestor animale. Lupii pot parcurge, în medie, aproximativ 20 de kilometri pe zi, iar într-un an distanțele pot depăși uneori 1.000 de kilometri.
Un exemplu este masculul supranumit „Coadă Scurtă”, observat pentru prima dată în 2022 și identificat ulterior de 29 de ori prin probe ADN și de 20 de ori cu ajutorul camerelor de monitorizare.
Specialiștii au reconstituit traseul acestuia din zona Râului Târgului – Lacul Râușor până în apropierea lacului Pecineagu, în Valea Dâmboviței. Familia sa folosește un teritoriu de aproximativ 250 de kilometri pătrați, de la izvoarele Râului Dâmbovița și Valea Bârsei până în apropiere de Zărnești, traversând Masivul Piatra Craiului.
Pentru vizitatorii interesați de natură și biodiversitate, prezența lupilor poate contribui la atractivitatea Carpaților Meridionali. Observarea directă a animalelor rămâne dificilă, însă existența lor este asociată unui peisaj care păstrează ecosisteme funcționale.
Lupul are, în același timp, o puternică valoare culturală și simbolică în România, fiind prezent de secole în folclor, mitologie și tradiții.
Din punct de vedere ecologic, lupii contribuie la reglarea populațiilor unor erbivore precum cerbul și căpriorul, dar și a mistreților. Potrivit fundației, acest rol are efecte asupra întregului ecosistem, inclusiv asupra regenerării vegetației și relațiilor dintre diferitele specii.
Cercetarea indică însă și schimbări în populația monitorizată. Densitatea estimată pentru iarna 2024–2025 a fost de aproximativ 1,46 lupi la 100 km², față de 2,35 lupi la 100 km² în iarna 2019–2020. Haitele sunt în prezent mai numeroase, dar mai mici.
Specialiștii precizează că datele ar putea indica pierderea unor exemplare adulte și experimentate, însă cauzele nu sunt cunoscute în acest moment. Pentru stabilirea unei tendințe a populației ar fi necesari cel puțin 10–15 ani de monitorizare.
În zona studiată de Conservation Carpathia au fost înregistrate 30 de incidente atribuite lupilor în ultimii șapte ani, în medie trei-patru pe an. Fundația susține că menținerea metodelor tradiționale de protejare a turmelor și sprijinirea comunităților locale sunt importante pentru reducerea conflictelor și pentru coexistența dintre oameni și fauna sălbatică.
Be the first to comment